Pudete sciaccà quì l'equivalenze di e sprissione francese idiumatiche, ch'elle sianu equivalenze chì vo ete intesu, o lettu, o simplice pruposte. Pudete edità u sughjettu cum'ella vi pare.
ULTIMU ATTUALIZAMENTU : u 23 di lugliu di u 2007
----->[
chacun son tour : à tacca à tacca (le tour : a tacca) (dizziunariu M.Ceccaldi)]
il faut en prendre et en laisser : ci vole à passalle à u stacciu/ciarnigliulu,
ci vole à staccialle, à ciarniglialle, à staccalle, à spiccalle (pruposte)
----> cun ellu, a sai, ci vole à staccialle !
décidément (décidément, c'est pas ton jour) : senza (manc'un) dubitu, senza altru (prusposte)
----> senza manc'unu dubitu, sè pocu furtunatu oghje !
tant qu'on y est : postu chì (no) ci semu, mentre ci semu, passendu, di passata (pruposte)
In talianu :
già che siamo, mi pare.
déjà que (déjà que c'est dur, si en plus...) : ùn basta (chì) + sughj., fatta chì, hè fatta chì (pruposte)
----> hè fatta ch'ellu hè un azzeccu, ma sì tù ti ci metti ancu tù !
----> ùn basta ch'ellu sia un azzeccu, ma sì tù ti ci metti dinò !
A perte de vue : A distesa d'ochju (dizziunariu M.Ceccaldi)
sans faute : senza altru (dizziunariu M.Ceccaldi), senza fallu (parullaghju DA Geronimi, "Risa è Canti")
en son âme et conscience : in anima è corpu (dizziunariu M.Ceccaldi)
il lui a dit ses 4 vérités : e l'hà sunate (dizziunariu M.Ceccaldi), a l'hà detta in tarmini corsi (? intesa)
pour la forme : pà a priforma (dizziunariu M.Ceccaldi)
être en froid avec quelqu'un : esse di sittimana cù calchissia, esse à a mala cù calchissia (dizziunariu M.Ceccaldi)
en vouloir à quelqu'un : avella cù calchissia (?intesa)
----> ùn li parlu più, chì l'aghju cun ellu!
trier sur le volet : sceglie cume u risu (dizziunariu M.Ceccaldi)
sur mesure : sopra misura (dizziunariu M.Ceccaldi)
sur parole : sopra parolla (dizziunariu M.Ceccaldi)
ce n'est plus ce que c'était/il n'est plus comme avant/... : ùn hè più quella/quellu (dizziunariu M.Ceccaldi)
volontairement : di so vulintà (? intesa)
courir le risque : andà à u risicu (dizziunariu M.Ceccaldi)
au dire de tous/selon l'opinion communément admise : à dettu paru (dizziunariu M.Ceccaldi)
plus ou moins : da più à menu (dizziunariu M.Ceccaldi)
à moindres frais : à menu spese (? intesa)
faute de ... : mancanza di ..., difettu di ... (dizziunariu M.Ceccaldi)
après coup : à cose fatte (? intesa)
en désespoir de cause : à causa persa (dizziunariu M.Ceccaldi)
par acquit de conscience : par scaricu (sca-ricu) di cuscenza (dizziunariu M.Ceccaldi)
avoir à coeur de ...: avè à caru di ... (dizziunariu M.Ceccaldi)
comme quoi .../ apparemment .../ il semblerait ... : qualmente chì + cund. (dizziunariu M.Ceccaldi)
-----> l'anu cappiatu, qualmente ch'ellu saria nucente.
tirer à blanc : tirà polvara (pol-vara) (? intesa)
en vrac : à brada (dizziunariu M.Ceccaldi)
ni plus ni mois : micca di più nemmancu di menu (lettu in un testu di D.A. Geronimi)
verser de l'eau, du lait, du vin,... : bugà acqua, latte, vinu,... (dizziunariu M.Ceccaldi)
-----> bogami un pocu d'acqua
au détriment de ... : à scapitu di (sca-pitu) ..., à discapitu di(disca-pitu)... (? letta), à sprufittu di..., à svantaghju di...(prusposte)
(c'est) facile à dire : vene bè à dì (dizziunariu M.Ceccaldi)
faire par dessus la jambe, sans soin, en 4ème vitesse,... : fà à quella volta, fà quellu modu, fà à calci è à pugni, fattu fatticciu (intese, dizziunariu M.Ceccaldi, Spirginate di roba nostra)
toucher à sa fin : andà à cumpienda (dizziunariu M.Ceccaldi)
être sur la fin : esse à a finiscenda (dizziunariu M.Ceccaldi)
une montée raide : una cullata arritta (dizziunariu M.Ceccaldi)
de suite, consécutivement : à fila, di fila, filat(i/e) (? intese)
faire attention, prêter attention : fà casu, dà retta, stà attent(u/a/i/e), dà capu (? intese)
être le nec plus ultra, le must : esse quell(u/a) chì pò esse (dizziunariu M.Ceccaldi)
au bord de ... : in tagliu di... (intesa è letta)
----> hà una casa in tagliu di mare.
indistinctement : à tagliu paru (letta), à una para (dizziunariu M.Ceccaldi), à paru (? intesa)
à cette époque/en cette saison : di sti tempi (dizziunariu M.Ceccaldi)
à l'improviste : à u saltu, à l'assaltata, à l'impruvisa, à l'ispinsata (dizziunariu M.Ceccaldi)
attendre au tournant : aspittà à u cataru (ca-taru) (intesa è dizziunariu M.Ceccaldi)
être logé à la même enseigne : esse à tavula tonda (dizziunariu M.Ceccaldi)
de travers : in catarochju, di traversa (intese)
-----> ùn sò micca ciò ch'e l'ghju fattu, ma mi fideghja sempre in catarochju.
gratuit/pour rien : di rigalu (intesa, letta è dizziunariu M.Ceccaldi), di vata
(dizziunariu M.Ceccaldi è letta), gratisi (gra-tisi), à donu (dizziunariu M.Ceccaldi)
se bouger, se remuer, secouer : dassi di rumenu (dizziunariu M.Ceccaldi)
-----> datti un pocu di rumenu
prendre mal : piglià male (intesa), piglià à a traversa (dizziunariu M.Ceccaldi)
à l'abandon : à guaru, à l'abandonu, à l'abaldonu (intese, lette è dizziunariu M.Ceccaldi)
de premier ordre : di prima trinca (dizziunariu M.Ceccaldi)
bricoler : affaccindulassi, fattichjà, scumbatticcià (intese è lette)
marquer (un but) : marcà, inrità (à parte da a reta, le filet), ingabbià, insaccà (prusposte)
en quête de ... : in cerca di ... (? intesa)
jouer de la guitare, du piano,... : sunà a ghitara, u pianò,... (intesa è letta)
ouvertement, aux yeux de tous : à palesu (? intesa)
peu s'en faut que... : pocu ci manca chì + sughj., ci manca pocu chì + sughj. (? intese)
en venir aux mains : ghjunghjene à i brutti (letta), ghjunghjene à e manicce (dizziunariu M.Ceccaldi)
(Il n'est) pas question de/que...: ùn ci hè pinseru di/chì... + sughj. (intesa)
(Il n'y a ) pas de risque que .../ Aucun risque que ... / Aucune chance que ... : ùn ci hè paura chì ... + sughj. (intesa)
-----> Mi spiace ma ùn ci hè paura ch'ella riesca.
être libre de ... : esse patrone di ... (intesa)
----->Sè patrone di fà cum'ella ti pare.
...pile (midi/...) : ... in puntu (intesa)
-----> Miziornu in puntu.
...et quelques : ... è tanti (intesa)
-----> Quantu hè custatu ? 300€ è tanti.
Sur le bout de la langue : in punta di lingua (intesa)
sur la pointe des pieds : in punta di pedi (letta)
-----> Si tramutava in punta di pedi spirendu d'ùn esse micca intesu.
chacun son tour : à tacca à tacca (le tour : a tacca) (dizziunariu M.Ceccaldi)
rentrer bredouilles : avè fattu u viaghju di u sale(i)
il m'a posé un lapin :
[u][u] m'hà fattu batte l'acciarinu, m'hà fattu fà u viaghju di u corbu, m'hà fattu fà u viaghju di u sale (intese à "Dite a vostra")[/u]
Filer à l'anglaise : : parte à a muta, parte à tintennule tappate, parte senza fà nè zittu nè mottu ("Dite a vostra")
"être aux anges":: cantanu l'anghjuli (pascal Marchetti), esse à l'incantu, esse in un mare di latte, esse à maghju di i fiora (Dite a vostra)
les choses se corsent : l'affari sò in francese
avoir l'oeil, ouvrir l'oeil : avè oliu in l'ochji
couper les cheveux en quatre : castrà i grilli, spillà e puce, (dite a vostra) caccià l'ochji à e puce (Eiustessu)
cela doit suivre son cours : ci vole ch'ellu fippia u so corsu (Dite a vostra)
un froid de canard : una suscietta (intesu à Dite a vostra)
il faut battre le fer quand il est chaud : ci vole à spulà à u ventu