Foru corsu

AccueilAccueil  ­FAQFAQ  ­RechercherRechercher  ­S'enregistrerS'enregistrer  ­MembresMembres  ­GroupesGroupes  ­ConnexionConnexion  
Poster un nouveau sujet   Répondre au sujetPartager | 
 

 Currispundenze di e sprissione idiumatiche

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Aller en bas 
Aller à la page : 1, 2, 3 ... 10 ... 19  Suivant
AuteurMessage
eiuSTeSSu [FLMM]
Tavignanu


Nombre de messages: 3360
lucalizazione: par isse loche...
Date d'inscription: 20/12/2005

MessageSujet: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Sam 10 Fév - 15:17

Pudete sciaccà quì l'equivalenze di e sprissione francese idiumatiche, ch'elle sianu equivalenze chì vo ete intesu, o lettu, o simplice pruposte. Pudete edità u sughjettu cum'ella vi pare.

ULTIMU ATTUALIZAMENTU :
u 23 di lugliu di u 2007

----->[chacun son tour : à tacca à tacca (le tour : a tacca) (dizziunariu M.Ceccaldi)]


il faut en prendre et en laisser : ci vole à passalle à u stacciu/ciarnigliulu,
ci vole à staccialle, à ciarniglialle, à staccalle, à spiccalle (pruposte)
----> cun ellu, a sai, ci vole à staccialle !

décidément (décidément, c'est pas ton jour) : senza (manc'un) dubitu, senza altru (prusposte)

----> senza manc'unu dubitu, sè pocu furtunatu oghje !

tant qu'on y est :
postu chì (no) ci semu, mentre ci semu, passendu, di passata (pruposte)
In talianu : già che siamo, mi pare.

déjà que (déjà que c'est dur, si en plus...) : ùn basta (chì) + sughj., fatta chì, hè fatta chì (pruposte)


----> hè fatta ch'ellu hè un azzeccu, ma sì tù ti ci metti ancu tù !
----> ùn basta ch'ellu sia un azzeccu, ma sì tù ti ci metti dinò !


A perte de vue : A distesa d'ochju (dizziunariu M.Ceccaldi)

sans faute : senza altru (dizziunariu M.Ceccaldi), senza fallu (parullaghju DA Geronimi, "Risa è Canti")

en son âme et conscience : in anima è corpu (dizziunariu M.Ceccaldi)

il lui a dit ses 4 vérités : e l'hà sunate (dizziunariu M.Ceccaldi), a l'hà detta in tarmini corsi (? intesa)

pour la forme : pà a priforma (dizziunariu M.Ceccaldi)

être en froid avec quelqu'un : esse di sittimana cù calchissia, esse à a mala cù calchissia (dizziunariu M.Ceccaldi)

en vouloir à quelqu'un : avella cù calchissia (?intesa)

----> ùn li parlu più, chì l'aghju cun ellu!

trier sur le volet : sceglie cume u risu (dizziunariu M.Ceccaldi)

sur mesure : sopra misura (dizziunariu M.Ceccaldi)

sur parole : sopra parolla (dizziunariu M.Ceccaldi)

ce n'est plus ce que c'était/il n'est plus comme avant/... : ùn hè più quella/quellu (dizziunariu M.Ceccaldi)

volontairement : di so vulintà (? intesa)

courir le risque : andà à u risicu (dizziunariu M.Ceccaldi)

au dire de tous/selon l'opinion communément admise : à dettu paru (dizziunariu M.Ceccaldi)

plus ou moins : da più à menu (dizziunariu M.Ceccaldi)

à moindres frais : à menu spese (? intesa)

faute de ... : mancanza di ..., difettu di ... (dizziunariu M.Ceccaldi)

après coup : à cose fatte (? intesa)

en désespoir de cause : à causa persa (dizziunariu M.Ceccaldi)

par acquit de conscience : par scaricu (sca-ricu) di cuscenza (dizziunariu M.Ceccaldi)

avoir à coeur de ...: avè à caru di ... (dizziunariu M.Ceccaldi)

comme quoi .../ apparemment .../ il semblerait ... : qualmente chì + cund. (dizziunariu M.Ceccaldi)

-----> l'anu cappiatu, qualmente ch'ellu saria nucente.

tirer à blanc : tirà polvara (pol-vara) (? intesa)

en vrac : à brada (dizziunariu M.Ceccaldi)

ni plus ni mois : micca di più nemmancu di menu (lettu in un testu di D.A. Geronimi)

verser de l'eau, du lait, du vin,... : bugà acqua, latte, vinu,... (dizziunariu M.Ceccaldi)

-----> bogami un pocu d'acqua

au détriment de ... : à scapitu di (sca-pitu) ..., à discapitu di(disca-pitu)... (? letta), à sprufittu di..., à svantaghju di...(prusposte)

(c'est) facile à dire : vene bè à dì (dizziunariu M.Ceccaldi)


faire par dessus la jambe, sans soin, en 4ème vitesse,... : fà à quella volta, fà quellu modu, fà à calci è à pugni, fattu fatticciu (intese, dizziunariu M.Ceccaldi, Spirginate di roba nostra)

toucher à sa fin : andà à cumpienda (dizziunariu M.Ceccaldi)

être sur la fin : esse à a finiscenda (dizziunariu M.Ceccaldi)

une montée raide : una cullata arritta (dizziunariu M.Ceccaldi)

de suite, consécutivement : à fila, di fila, filat(i/e) (? intese)

faire attention, prêter attention : fà casu, dà retta, stà attent(u/a/i/e), dà capu (? intese)


être le nec plus ultra, le must : esse quell(u/a) chì pò esse (dizziunariu M.Ceccaldi)

au bord de ... : in tagliu di... (intesa è letta)

----> hà una casa in tagliu di mare.

indistinctement : à tagliu paru (letta), à una para (dizziunariu M.Ceccaldi), à paru (? intesa)

à cette époque/en cette saison : di sti tempi (dizziunariu M.Ceccaldi)


à l'improviste : à u saltu, à l'assaltata, à l'impruvisa, à l'ispinsata (dizziunariu M.Ceccaldi)


attendre au tournant : aspittà à u cataru (ca-taru) (intesa è dizziunariu M.Ceccaldi)

être logé à la même enseigne : esse à tavula tonda (dizziunariu M.Ceccaldi)

de travers : in catarochju, di traversa (intese)

-----> ùn sò micca ciò ch'e l'ghju fattu, ma mi fideghja sempre in catarochju.


gratuit/pour rien : di rigalu (intesa, letta è dizziunariu M.Ceccaldi), di vata
(dizziunariu M.Ceccaldi è letta), gratisi (gra-tisi), à donu (dizziunariu M.Ceccaldi)

se bouger, se remuer, secouer : dassi di rumenu (dizziunariu M.Ceccaldi)

-----> datti un pocu di rumenu


prendre mal : piglià male (intesa), piglià à a traversa (dizziunariu M.Ceccaldi)

à l'abandon : à guaru, à l'abandonu, à l'abaldonu (intese, lette è dizziunariu M.Ceccaldi)

de premier ordre : di prima trinca (dizziunariu M.Ceccaldi)

bricoler : affaccindulassi, fattichjà, scumbatticcià (intese è lette)

marquer (un but) : marcà, inrità (à parte da a reta, le filet), ingabbià, insaccà (prusposte)

en quête de ... : in cerca di ... (? intesa)

jouer de la guitare, du piano,... : sunà a ghitara, u pianò,... (intesa è letta)

ouvertement, aux yeux de tous : à palesu (? intesa)

peu s'en faut que... : pocu ci manca chì + sughj., ci manca pocu chì + sughj. (? intese)

en venir aux mains : ghjunghjene à i brutti (letta), ghjunghjene à e manicce (dizziunariu M.Ceccaldi)

(Il n'est) pas question de/que...: ùn ci hè pinseru di/chì... + sughj. (intesa)

(Il n'y a ) pas de risque que .../ Aucun risque que ... / Aucune chance que ... : ùn ci hè paura chì ... + sughj. (intesa)

-----> Mi spiace ma ùn ci hè paura ch'ella riesca.

être libre de ... : esse patrone di ... (intesa)

----->Sè patrone di fà cum'ella ti pare.

...pile (midi/...) : ... in puntu (intesa)

-----> Miziornu in puntu.

...et quelques : ... è tanti (intesa)

-----> Quantu hè custatu ? 300€ è tanti.

Sur le bout de la langue : in punta di lingua (intesa)

sur la pointe des pieds : in punta di pedi (letta)

-----> Si tramutava in punta di pedi spirendu d'ùn esse micca intesu.

chacun son tour : à tacca à tacca (le tour : a tacca) (dizziunariu M.Ceccaldi)

rentrer bredouilles
: avè fattu u viaghju di u sale(i)

il m'a posé un lapin
: [u][u] m'hà fattu batte l'acciarinu, m'hà fattu fà u viaghju di u corbu, m'hà fattu fà u viaghju di u sale (intese à "Dite a vostra")[/u]
Filer à l'anglaise :
: parte à a muta, parte à tintennule tappate, parte senza fà nè zittu nè mottu ("Dite a vostra")

"être aux anges":
: cantanu l'anghjuli (pascal Marchetti), esse à l'incantu, esse in un mare di latte, esse à maghju di i fiora (Dite a vostra)
les choses se corsent : l'affari sò in francese

avoir l'oeil, ouvrir l'oeil : avè oliu in l'ochji

couper les cheveux en quatre : castrà i grilli, spillà e puce, (dite a vostra) caccià l'ochji à e puce (Eiustessu)

cela doit suivre son cours : ci vole ch'ellu fippia u so corsu (Dite a vostra)

un froid de canard
: una suscietta (intesu à Dite a vostra)
il faut battre le fer quand il est chaud : ci vole à spulà à u ventu


Dernière édition par le Mer 14 Fév - 20:54, édité 2 fois
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://www.paese-di-marignana.fr
U Balaninu
Crucoli
Crucoli


Nombre de messages: 1042
lucalizazione: Corti/Lisula
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Mar 13 Fév - 20:33

Du tac au tac : ùn mi cerca chì ùn ti cercu
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7208
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Jeu 22 Fév - 10:53

Sta mane aghju intesu à piatti piattò Exclamation

_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
eiuSTeSSu [FLMM]
Tavignanu


Nombre de messages: 3360
lucalizazione: par isse loche...
Date d'inscription: 20/12/2005

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Jeu 22 Fév - 16:53

MARCU MARIA a écrit:
Sta mane aghju intesu à piatti piattò Exclamation


Ma chì vole dì ? Hè u nome di u ghjocu "cache-cache" ?
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://www.paese-di-marignana.fr
bucertula
Alcudina


Nombre de messages: 96
lucalizazione: in li nuli !
Date d'inscription: 27/02/2007

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Dim 20 Mai - 8:09

U Balaninu a écrit:
Du tac au tac : ùn mi cerca chì ùn ti cercu


ùn mi cercà chì ùn ti cercu


Hè impurtante assai, l'imperativu nigativu vole l'infinitivu

ne fais pas : ùn fà
ne parle pas : ùn parlà
ne va pas : ùn andà
ne lis pas : ùn leghje
...
exceptions : esse è avè

ùn abbia, ùn sia (et exception à l'exception : chè tù scià cecu !)
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
U Balaninu
Crucoli
Crucoli


Nombre de messages: 1042
lucalizazione: Corti/Lisula
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Dim 20 Mai - 8:12

Embarassed
Ghjè à a colpa di Marchetti allora, ch'ellu l'avia scrittu cusì in "u corsu senza straziu".
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
francesca
GOLU


Nombre de messages: 7516
lucalizazione: Aiacciu
Date d'inscription: 21/04/2007

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Dim 20 Mai - 8:19

U Balaninu a écrit:
Embarassed
Ghjè à a colpa di Marchetti allora, ch'ellu l'avia scrittu cusì in "u corsu senza straziu".


aiò Exclamation Question
(vedi o Davide, quì ùn ci credu, chì Marchetti appia fattu un sbagliu cusì!)

_________________
Tibè libaru
http://www.myspace.com/francescamar
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur En ligne
francesca
GOLU


Nombre de messages: 7516
lucalizazione: Aiacciu
Date d'inscription: 21/04/2007

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Dim 20 Mai - 8:34

ma a traduzzione di "du tac au tac" ùn seria piuttostu :
"à u saltu"?

_________________
Tibè libaru
http://www.myspace.com/francescamar
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur En ligne
U Balaninu
Crucoli
Crucoli


Nombre de messages: 1042
lucalizazione: Corti/Lisula
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Dim 20 Mai - 8:50

È t'ai a ragiò d'ùn crede, perchè aghju verificatu è infattu sò una linguaccia : l'hà messu l'aletta, è ùn sò micca perchè ùn l'aghju trascritta... Confused
È pò spieca (74esima lezzione) :
"Ùn mi cercà chì ùn ti cercu : locution littérale "ne me cherche pas car je ne te cherche pas" peut avoir le sens de "chacun pour soi" ou ici, celui de "qui cherche trouve", et de "du tac au tac"."

L'aghju intesu à dì sta sprissione ind'u sensu "du tac au tac".
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
francesca
GOLU


Nombre de messages: 7516
lucalizazione: Aiacciu
Date d'inscription: 21/04/2007

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Dim 20 Mai - 9:11

stranu quantunque, perchè di una certa manera vole dì u cuntrariu ("stà bassu", o sinnò ci hè una minaccia di risponde) in vece chì in "du tac au tac" a risposta vene à u volu! "à u saltu"

_________________
Tibè libaru
http://www.myspace.com/francescamar
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur En ligne
U Balaninu
Crucoli
Crucoli


Nombre de messages: 1042
lucalizazione: Corti/Lisula
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Sam 26 Mai - 14:56

Mi pare ch'ùn ci hè micca :

"Les choses se corsent" = "l'affare sò in francese"

à l'arringuersciu...
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
francesca
GOLU


Nombre de messages: 7516
lucalizazione: Aiacciu
Date d'inscription: 21/04/2007

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Sam 26 Mai - 17:38

Laughing face pensà à 2 spressione francese è inglese :

in inglese "filer à l'anglaise" si dice "to take the french leave"
venerianu tram'in duie e spressione da a guerra di Cent'anni chì ogni tantu o l'uni o l'altri si ne fughjianu senza altru What a Face

_________________
Tibè libaru
http://www.myspace.com/francescamar
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur En ligne
francesca
GOLU


Nombre de messages: 7516
lucalizazione: Aiacciu
Date d'inscription: 21/04/2007

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Lun 28 Mai - 14:11

à "dite a vostra" oghje : ùn ci vole micca à "castrà i grilli", à "spillà e puce" : il ne faut pas couper les cheveux en quatre(è un'antra nantu à e povare mosche....)

_________________
Tibè libaru
http://www.myspace.com/francescamar
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur En ligne
eiuSTeSSu [FLMM]
Tavignanu


Nombre de messages: 3360
lucalizazione: par isse loche...
Date d'inscription: 20/12/2005

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Lun 28 Mai - 19:08

francesca a écrit:
à "dite a vostra" oghje : ùn ci vole micca à "castrà i grilli", à "spillà e puce" : il ne faut pas couper les cheveux en quatre(è un'antra nantu à e povare mosche....)


Ind'ì mè, si dice "caccià l'ochji à e puce".
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://www.paese-di-marignana.fr
francesca
GOLU


Nombre de messages: 7516
lucalizazione: Aiacciu
Date d'inscription: 21/04/2007

MessageSujet: Re: Currispundenze di e sprissione idiumatiche   Mer 30 Mai - 8:11

francesca a écrit:
Laughing face pensà à 2 spressione francese è inglese :

in inglese "filer à l'anglaise" si dice "to take the french leave"
venerianu tram'in duie e spressione da a guerra di Cent'anni chì ogni tantu o l'uni o l'altri si ne fughjianu senza altru What a Face


è cumu si diceria in corsu "filer à l'anglaise" ? Qualchidunu a saperà?

_________________
Tibè libaru
http://www.myspace.com/francescamar
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur En ligne
 

Currispundenze di e sprissione idiumatiche

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Revenir en haut 
Page 1 sur 19Aller à la page : 1, 2, 3 ... 10 ... 19  Suivant

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Foru corsu :: UN POPULU,UNA LINGUA...UN FORU !!! :: Filu d'amparera-
Poster un nouveau sujet   Répondre au sujet