| | | i francisisimi è i talianisimi | |
| |
| Auteur | Message |
|---|
eiuSTeSSu [FLMM] Tavignanu

Nombre de messages: 3360 lucalizazione: par isse loche... Date d'inscription: 20/12/2005
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Dim 14 Juin - 10:55 | |
| U corsu è u ghjinuvese appartenenu à duie aghje linguistiche diffarente (u corsu face parte di l'italurumanzu, unvece u ghjinuvese hè da mez'à l'itaulurumanzu è u gallurumanzu, face chì ci hè un dibattitu par sapè ind'ellu ci vole à classificallu). L'influenza di u ghjinuvese hè stata superficiale è ùn cuncerne cà e parolle (une poche), postu chì i Ghjinuvesi ùn adupravanu micca a so lingua par l'atti ufficiali, ma u tuscanu literariu di l'epica, cumè dapartuttu in "Italia" d'altronde. U Corsu diriva da u latinu è/o da u tuscanu anticu senza ch'ella si possa cunnosce oghje a parte latina è a parte tuscana (hè par quessa ch'ellu ci hè un dibattitu senza fine à stu prupositu). Datu chì u tuscanu diriva anch'ellu da u latinu, hè ancu più difficiule da striccià. L'Accademia di a Crusca hè stata criata par mantene è sicurà a "purezza" di a lingua taliana, ci hè à dì di a varietà di tuscanu ch'era stata scelta cumè lingua ufficiale dopu ch'elli funu scritti è sparti i capi d'opara di Dante, Boccacia è Petrarca. "Parlà in Crusca" vulia dì pruvallaasi à parlà a lingua literaria è scritta (di tandu) schietta, ch'era vista tandu cumè "un corsu pulitu" è micca cumè una lingua diversa cumè oghje (par ispiegà què, in più di i fattori suciupulitichi, ci vole à dì chì cum'ella dice G.Genot a lingua taliana hè cambiata assai di più dipoi l'unificazione 150 anni fà cà in 6 seculi innanzu. Tandu a sumiglia ci sarà stata di più). Di sicuru à pudella fà eranu belli pochi. |
|  | | SERRA Fangu
Nombre de messages: 2153 Date d'inscription: 02/02/2008
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Dim 14 Juin - 13:25 | |
| | stefanu a écrit: | U corsu face parte di e lingue venute cù u latinu indù st'inseme di e lingue rumanie (da a Romania, micca di a cità di Roma) indù un antru inseme torna : e lingue indoeuropee. In quant'à u francorsu hè u francese chì inghjenna interazzione cù a lingua nustrale dapoi un certu tempu (Corsica francese dapoi u 1768 cù u Trattatu di Versaglia). Nanzu, u corsu era imbulighjatu dinù cù u genuvese (Corsica genuvese dapoi u 1284 cù a vittoria di Genuva contru à Pisa à battaglia di a Meloria), ciò chì facia nasce sta lingua parlata da l'elitte corse di u diciottesimu seculu : u crusca. |
so d'accordu à centu per centu cun ellustessu , l'inflenza di u genovese nant'à u corsu he statu di e più minime per a semplice raggiò chi dinò elli impiecavanu u tuscanu (quellu di tandu) cume lingua literaria e administrativa , basta à vede chi malgradu guasi cinque cent'anni di presenza in corsica un ci seranu micca piu d'ottu o dece parolle nu u vocabulariu corsu chi ponu esse cunsiderate cume venendu direttamente da u genovese (carrughju , piola , scagnu , ..) . u corsu sopra tuttu cismontincu he da avvicinà largamente da u toscanu anticu , un c'he che da apparagonà e sumiglie tuscanu corsu per raportu à quelle di u tuscanu cun d'altri parlà di u nordu di l'italia cume u lombardu o u veneto per vede chi sti dui ultimi ne so bellu piu luntanu . un credu dunque micca chi ste sumiglie un si possinu spiecà che per raportu à u solu origine cumunu chi serebbi u latinu ma per raporti culturali cuntinui e stretti ch'hanu influenzatu u corsu u longu di i seculi . un ci scurdemu micca chi i nostr'antichi e sinn'à qualch'annu fà parlavanu di u corsu cume d'un dialettu , essendu intesu per raportu à a lingua maestra ch'era u tuscanu literariu .quessa he da notà sopra tuttu sapendu u pocu d'amore ch'elli portavanu inversu à quelli ch'elli chjamanu "i lucchesi" e chi elli à spessu un sapianu micca parlà sta lingua sapiente ch'un era ancu quella di tutti i taliani (in mille e nove centu un eranu micca dece per centu i taliani chi sapianu parlà u talianu "ufficiale"). a lingua di Crusca un era micca quella di l'elitte di a corsica ma ben quella di tutta l'italia sapiente (e sicuramente micca mischjata di genovese !), ma cum'ellu ha evoluatu u talianu di poi l'unificazione , ha scambiatu assai u corsu (ellu per via di u francese) . |
|  | | MiccaSoffiu Crucoli


Nombre de messages: 1001 Age: 62 lucalizazione: Capicursinu-Sophia Date d'inscription: 21/05/2008
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Dim 14 Juin - 14:15 | |
| L’esempi cù i seculi ponu illustra è aiuta à capi ? Un sò in gradu di ghjudicà, ùn cunnoscu nunda di u talianu, o pocu, ma ci sò i scritti. Pè u parlatu ùn sò, per i scritti certi esempi sò : Riferenza: Storia di una pieva : Lota F Saravelli Retali Don Bosco 1965 Pagina 20 A l’ usciu di una casa c'hè sempre scrittu : CAROLIS FELICIS ANZIANI SOBODES LICET PERPETUO VIVERES QUANTI AEDES HAEC TIBI SIT HABENDA MEMENTO NAM PRO ISTA AEDIFICANDA OPTIMUS JOANNES XANTUS HEU AB INGENTI HUMI PUNDERE CUM DUABUS SUIS OPREAIIS COLLISUS SUIS DESIDERIUM TIBI RELIQUIT DIE XIX JUINI ANNI MDCCC XVII (A traduzzione di u scrittu hè francese, ùn cunnoscu u latinu, a mea in corsu…cù I sbagli ? : CAROLIS FELICIS ANZIANI (Carlu Fili Anziani) figliulanza, sè puru d’eternita campessi, arricurdati quantu devi prizia sta casa ! l’onorabile JOANNES XANTUS dopu avè tribulatu cù a terra, cù dui operai, l’hà edificata è ti la lasciata in testimunianza di tenerezza 19 ghjugnu 1817) Pagina 137 : Dipoi seculi...sempre ? U cantu di u Venari Santu : Giunti siamu al monumento Dove il figlio ha da restare Per tre giorni, e poi contento Con beltà riscucitare... ... ... e trescinelli à ghjinochji : Cara destra che impiagata Sulla Croce stai per me, Ea che a destra sia salvata L’alma mia alfin da te.
Man sinistra che trafitta Sei per mano d’empietà Non dannar quest’alma aflita A partir l’eternita
Destro piede del mio Bene Inchiodato…Pagina 104 : S Martino di Lota li 9 Lugglio 1827 Gli esponenti implorando la grazia della sua paterna…Pagina 108 : 1 ghjennaghju 1845 Signore, io, ebbi sempre a cuore… Per queste e simule cause abbiamo ordinato e ordiniamo quanto segue : ...Nous interdisons….(tutta a seguita in francese) Donné au couvent de Vico, le 1er janvier de l’an de grâce 1845 ...RAFFAELLE Vescovato di AjaccioPagina 110 : In casa Badani di Canale : Una verchia petra antica incidata di u scrittu : Chì vive in peccado adisperato more Pagina 119 : Seculu XVIII (18) E questi tutti per una voce hanno invocato ed invocano il nome del signore… Pagina 134 :Scrittu di un registru di nuvembri 1685 : Da qualqua anno in qua, si è introdutto, nelli popoli di lota, il fare la cerca, ogni settimana, per le ville, di qualque elimosina per fane celebrar messe per l’anime del purgatorio, e questa elimosina consiste in pane, ove e altra robba, che ognunu da, secondo la sua possibilità, senza pero che vi sia alcun obligato di doverne dare se non che spontaneamente Pagina 134 : Seculu XIX :C'era sempre in Castagnetu una case di nome : Casa del purgatorioAltri scritti d’Anghiulusantu Marcucci 1789-1864 http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/litteraturacorsascritta.pdfPs : Essendu chì sò sumere in corsu, ùn possu troppu circa à capi è ghjudicà, ma quandu ùn sò, circu a via di u latinu…quessa ancu pè i sumeri pò esse ghjuvevule...cù INFCOR |
|  | | Stefanu Punta Minuta

Nombre de messages: 396 Date d'inscription: 04/10/2007
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Mar 16 Juin - 8:26 | |
| Per risponde à Serra chì dice : "a lingua di Crusca un era micca quella di l'elitte di a corsica ma ben quella di tutta l'italia sapiente" ci eranu dinù in Corsica à u XVIIIesimu seculu parechji sapientoni lucchesi. Parlemu bè di u listessu affare o cumpà di u foru, ti ne sì avvistu soca ? |
|  | | SERRA Fangu
Nombre de messages: 2153 Date d'inscription: 02/02/2008
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Mar 16 Juin - 11:46 | |
| forse ma ti feraghju rimarcà chi tandu un si parlava di "lucchesi" ch'he una parolla di u corsu "francese" di a fine di u dicenovesimu seculu ( eo n'aghju parlatu cume essendu a parolla ch'elli impiecavanu i nostri babboni per designà i taliani nu u so inseme ) , trattendu di u diciottesimu seculu e nanzu s'asgisce d'un anacronisimu . i corsi di tandu si vidianu cume taliani , essendu intesi l'italia di l'epica , volesi dì geografficamente e culturalamente . pasquale paoli ellu stessu parlava di a so "patria l'italia" cio chi currispondia à u so universu culturale e quellu di tutti i corsi , à gradi disferenti secondu u so nivellu di struzzione . in quant'à i sapientoni taliani in corsica à u diciottesimu seculu , sicuramente ci nera ma un capiscu micca troppu cio chi tu voli dì vistu chi c'eranu i scambii e chi c'he forte à scumette ch'eranu belli piu numerosi i corsi (sapientoni e micca !) stallati da culandi . |
|  | | eiuSTeSSu [FLMM] Tavignanu

Nombre de messages: 3360 lucalizazione: par isse loche... Date d'inscription: 20/12/2005
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Mar 16 Juin - 15:43 | |
| |
|  | | SERRA Fangu
Nombre de messages: 2153 Date d'inscription: 02/02/2008
 | |  | | eiuSTeSSu [FLMM] Tavignanu

Nombre de messages: 3360 lucalizazione: par isse loche... Date d'inscription: 20/12/2005
 | |  | | Stefanu Punta Minuta

Nombre de messages: 396 Date d'inscription: 04/10/2007
 | |  | | antonu ALCUDINA


Nombre de messages: 5224 Age: 58 lucalizazione: bastia Date d'inscription: 31/05/2007
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Mar 16 Juin - 18:48 | |
| Un ci frasturnemu più Chi ci hè bisognu d'unioni Femu mostra di virtù Contr ' à i grandi capizzoni Prufittani di u bisbigliu Par avè a pritinzioni : Pudè guvernà A Corsica Senza fà nunda o guasgi ! Par pusà à l'Assemblea E lascià ci ind'è li guai ... Saremu sempri i paganacci S'è trà no ùn femu paci !
|
|  | | MiccaSoffiu Crucoli


Nombre de messages: 1001 Age: 62 lucalizazione: Capicursinu-Sophia Date d'inscription: 21/05/2008
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Jeu 18 Juin - 7:32 | |
| O Antonu, Sò d’accunsentu. Ma per unu chì ampara è chì scopre hè d’interessu di cunnosce a storia puru cuntrastata, ci scritti facenu sempre riflette, s'amparà sempre.. Ava credu chì ci sò qualchi punti chì sò abbastanza difficiule à capi, …parlu per mè. Per i scritti è detti di tutti i ghjorni : Face un freddu, face..o hè freddu, hè ..(mi pare avè sempre intesu face?) Freddu face ! Un freddu face, copreti, copreti... Sò mortu di freddu, sò !Quesse i sprezionni si capiscenu bè chì hè corsu. Ma per i discorsi tecnichi hè un’antru affare. Per tutte e lingue l’espressione tecnica hè cumu una lingua sfarente, hà pocu à vede cù a lingua d’usu cumunu. Esempiu, per tutte e lingue, i scritti ghjuridichi un sò quasi mai capiti di e ghjente Per tutte e lingue sè ùn si hà una lingua tecnica l’altre lingue piglianu u sopra, sera listessa per u corsu. L’altre lingue u sopra piglianu, per u corsu listessa sera. Avà per u francese è u talianu tecnicu serebi piuttostu l’inglese no ? Esempiu di u "francese tecnicu" di tutti ghjorni ..u talianu sera listessu affare ?: Dépêche toi, forwarde moi asap le fix du bug en attach de mail ou par FTPCredu chì si pò di o scrive in corsu ? : Spicciati, mandami in furia a currezzione di u sbagliu in appicciu di dispacciu reta o per FTP. Cosa puderebi esse, diventà, u corsu tecnicu, puru cumunu ...cummerciu ?
Dernière édition par MiccaSoffiu le Jeu 18 Juin - 19:29, édité 1 fois |
|  | | antonu ALCUDINA


Nombre de messages: 5224 Age: 58 lucalizazione: bastia Date d'inscription: 31/05/2007
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Jeu 18 Juin - 9:28 | |
| aghju travaddatu un pocu ... nant'à u lessicu tecnicu: cumerciu, ecunumia, finanzi, etc.. ti mandaraghju qualchì parola, quandu aghju u tempu !
saluti à tè, amicacciu Miccasoffiu ! vai chì u soffiu culturali, l'ai ! |
|  | | MiccaSoffiu Crucoli


Nombre de messages: 1001 Age: 62 lucalizazione: Capicursinu-Sophia Date d'inscription: 21/05/2008
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Jeu 18 Juin - 19:22 | |
| O Antonu, ti ringraziu, Sera un piacè di leghjeti, ma a sai bè chè a primura deve esse pè l’usu cumunu, u numeru di locutori, soprattuttu u vucabulariu tecnicu novu di tutti i ghjorni per i zitelli, zitelle è e mamme. L’altri spezialisti tecnichi per u scientificu, ùn ci nè sera tantu, ponu ancu sbrugliassi da per elli, basta à spiegà qualchi regule di custruzzione. |
|  | | sò stefanu sò Monte Cintu

Nombre de messages: 601 lucalizazione: bastia Date d'inscription: 28/02/2008
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Mer 11 Nov - 18:33 | |
| lanighjà, pentesi,dispiace, sò parolli corsi... Ma à spessu sentu " rigretu"..... RIGRETÀ...hè un francisisimu...Nò |
|  | | antonu ALCUDINA


Nombre de messages: 5224 Age: 58 lucalizazione: bastia Date d'inscription: 31/05/2007
 | Sujet: Re: i francisisimi è i talianisimi Mer 11 Nov - 18:55 | |
| Avà si senti dì.. ma ùn mi piaci, hè meddu à dì : rimàricu.. ma a sà ch'è ind'è nò rimàricu ci ni hè pocu.. fighjola in a vindetta .... si faci ma rimàricu ci ni hè pocu !
pocu è micca !
Dernière édition par antonu le Jeu 12 Nov - 7:38, édité 1 fois |
|  | | | | i francisisimi è i talianisimi | |
|
| Page 12 sur 13 | Aller à la page : 1, 2, 3 ... , 11, 12, 13  |
| | Permission de ce forum: | Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
| |
| |
| |