Eccu un sughjettu und'è vo pudarete aghjustà i francisimi o i talianisimi (lissicali) chì vo sintite intorn'à voi (o ancu quelli chì vo lighjite).
Ci hè 6 catigurie :
-
francisimi accitevuli-
francisimi inaccittevuli-
talianisimi accittevuli-
talianisimi inaccittevuli-
invinzione corse accittevule-
invinzione corse inaccittevuleOgni volta pruvate à
mette a parolla corsa chì currisponde sicondu voi (ancu puru ch'ella sia d'un usu lucale assai o pocu sparta oramai)
==========
francisimi accittevuli - favurizà = favurisce
- a buatta = a scàtula
NB : buatta saria ghjunta in Corsica par via di u talianu assai tempu fà
- arranghjà, arrangià = accuncià ; assistà (sicondu u cuntestu)
- ranghjà, rangià = virsià; allucà, allatà; accuncià, assistà (sicondu u cuntestu)
- u stilò = ? (a penna, ma hà un sensu menu ginerale)
- in pana, in panna = ? scundisata, rotta
- l'abruttitu = ?
- u conu = ? u puzzicosu, u puzzicone
- a fiscia = ?
- amusassi = divertesi, scialallasi (scialassila)
- u camiò = ? u vitturone ?
- tuttaffattu = affattu (ind'una frasa affirmativa)
- vene di par dì "venir de" (tempu) = usu di appena, avà, avalella, amparavà (in par avà), è di tutte e cumbinazione (avà avà, appena avà, ...)
NB : usu vinutu da u francese par via di u talianu assai tempu fà.
- d'altri = altri
NB: u " d' " hè sputicu francese, ma vene accittevule sicondu mè postu ch'ellu hè oramai spartu assai
- sfassà = squassà, squassà
- a vitezza = ? a velucità, a listrezza
- u tornu : a tacca
- u merri, u merre, u merru : ?
- aghjustà = aghjunghje
- u tunnellu = ?
- u lindumane : u ghjornu dopu, l'indumane
- a simana = a sittimana, l'ètima
- u ripastu = u pastu
- piacente = piacevule, gradevule
- strangeru = stranieru
- brancà = ?
- a classa = a scola
- a duscia = ? a duccia (it.)
NB : "duccia" hè un italianisimu ... ma "douche" dinò postu chì a parolla francese vene da u talianu.
- a mascina = ? a macchina (it.)
- à u bordu di, in bor'di = à u tagliu di, in tagliu di, in cenna di
- l'attù = ?
-a meria, a merria, a mirria = a casa cummuna.
-
u cuaffore = ? u pittinatore
-
prugrissà = prugridisce
==========
francisimi inaccittevuli- clacsunà, classunà = trumbittà, trumbà, curnà
- arrusà = inacquà, annacquà
- l'allumette = i fulminanti, i fulminenti
- surtuttu = soprattuttu, masimu
-"euro" (prununcia francese) = aurò, eurò
- lasciu = vigliaccu
- diffusà = diffonde
- u bulansgeru = u panatteru
- u teleffonu = u teléfonu (tele-fonu)
- "pare" cù u significatu di "il paraît" = si dice, dicenu
- (imparà,amparà, sapè) par core, per core = (imparà, amparà, sapè) à mimoria, à mente
- pendente chì = mentre chì, o durante (sicondu u cuntestu)
- e larme = e làcrime
- "campà" cù u significatu di "habiter" = stà. es. : "elle vit à Paris" = "stà in Parigi", è micca "
campa in Parigi".
- "annata" (senza u sensu di durata o agricolu) = annu. es. : "la première année" = "u prima annu", è micca "a prima
annata"
- in tren' di = in traccia di, in attu di
- l'ecchippa = a squadra, a squatra
- malorosamente è orosamente = sfurtunatamente è furtunatamente, par isfurtunatu è par furtuna, par disgrazia, disgraziatamente, disgraziosamente è ancu di grazia, anc'assai, a campa
-
furzamente = par forza, di nicissità, furzatamente*
-
evaluà = valutà
-
a vesta = a curetta
-
a roba = u vistitu
-
vulintariamente = di (me/to/so/...) vulintà, vulintariosamente*
-
a invidia = a voglia, a brama
NB = impiegatu cù u significatu sbagliatu
-
a taglia = a vita
-
e voce = i voti
NB : impiegata cù un significatu sbagliatu
-
a mascin'à lavà = u lavapanni
-
a cuppa (di i capelli) = u tagliu (di i capelli)
-
culurià = culurisce
- fà a coda = fà a fila
-
diburdà = svarsà
==========
talianisimi accittevuli
- l'appuntamentu = u ritrovu
- u prisepiu, u presepiu = ?
- u quaternu, u quadernu = ? (u paginariu, u caè, u caiè pare ch'ella sia a parolla usata innanzu)
- a scheda = a fiscia
-
a tappa = ? l'étape
==========
talianisimi inaccittevuli==========
invinzione corse accittevule- a capiscitura = a cumprinsione
==========
invinzione corse inaccittevule- u schèleru = l'attintatu