Appena di tupunimia
Paisoli di u paesi di sariBartulaccia (a) : si prununciava Bertulaccia à u Medievu
► Pertulacci o Petrulaccia : variità di castagni
► Bartulaccia : anziana ratachja (veda u paragonu trà ratachja è rataghju)
► Bartulaccia : Bisgiacca di i cavalieri (attundulita)
► Bartulaccia : di I Bartoli o di Bartu (ùn ci n’hè traccia in paesi)
► Vardiulaccia / guardiolaccia / Bardiolaccia : locu di guarda
► Vardiola : variole
► Verdulaccia / Berdulaccia / Bertulaccia / Bartulaccia
Ci hè un locu chì si chjama cusì in Sant’Andria è chì hè piazzata anch’eddu annant’à una cuddetta chì pari d’essa stata furtificata di a listessa manera.
►Circà dinò Bertolaze et Bettolacce (Famiglia di sgiò di u Capicorsu).
Radicali "Bette" = surghjenti, radicali "BAR / VAR" = acqua..
Can(n)ale (u) : canali par l’acqua o di i canni (cannaghju). I canni sò una pianta ma dinò un unità di misura anziana. Po dinò vena di a casata signurili di u paesi di Verdi (Canale di verdi).
Cardulaccia (a) :
► Cardulaccia o gratulaccia : variità di castagni
► Cartulaccia (di a carta o cartula – locu sott'à u panicali) : ricircà un mulinu à falchera !
► Cardulaccia : locu di i cardi è cardoni
► Cardulaccia : di I Cardi o di Cardu (ùn ci n’hè traccia in paesi)
► Radicali "KAR" = poghju.
Costa (a) : custruitu annant'à a custera - T'hà a forma d'una costa umana.
Pighjola (a) : Veni da pughjolu. Custruitu nant’à un poghju. Furtificazioni.
Panicale (u) : Locu duv’era postu u panicu, biada anziana. Di i so custoni si facìa u pannu è a carta, di u so granu si facìa u pani. Ci hè a traccia scritta di a piantazioni di panicu in Sarri (millet des oiseaux). Sirvìa à fà biscotti chì si cunsirvavani assai ind'i casteddi, pà u magnà di i suldati, mentri un attaccu longu.
Pianu (u) : Locu spianatu o "étage"
Timpagnola (a)
►di u timpanu (sorta di campanedda senza u battagliolu da fà musica)
►di u tempu o tempiu (sima) o u Tempiu
►di timpanu (apartura d'una botti). Stu locu apri nant'à ciò chì no chjamemi oghji l'Acquansù.
►di tempia (la tempe)
Ugliastreddu : Locu di l’ugliastri (Ugliastretu), o picculu alivu salvaticu.
Lochi di a cumuna:A Aia di sari : Aghja di Sari o Aghja di i Sarri (duva si facìa a tribbiera)
Aghja d’Ancisa : Ancisa, in Trusca (Tuscanu), incisa in Corsu ▶ assassiniu, ghjestu viulentu
Aghetu / Aghettu ? achettu - acu minori… o aghetta (guêtre)
Alivettu : Alivetu : locu postu ad alivi
B Bomortu / Bumortu ? boiu mortu ?
C Caldane (e) : locu di l'acqui caldi o tirmali
Campu guardatu : guardatu cù l'ochji è da un guardianu, un stantaru di regula (menhir).
Locu chì piatta un tisoru guardatu da u Diavulu o una sarpa.
Campoia dettu dinò Campura ►Campura / Campoghja / Campoia (veda l’asempiu di Toia)
►locu duva si campa o s'accampa ?
Campurozzu : campu rossu (vechja parodda in rilazioni cù a luna rossa)
Capraghja : ► Locu invistitu da i capri
► Quidda chì surveglia i capri
► Locu datu in dunazioni à l'abbadia di Capraghja da qualchì putentu
► Radicali "Carpa" = scarpatu
Cataredde (e) : e caddaredde, capii da piglià meruli è torduli (lacs). Caldaredde : sources chaudes ?
Cavalarecciu : Cavu à l’arecciu / areghju (cavu à l’umbriccia, piattu da una muntagna)
Cavu à l'arice (in marghjine, à l'orlu)
Cavallu mortu : Cavu à lu mortu (accant’ à u locu chjamatu i morti, tomba)
Cavallaghju : ► Cavu à l’aghju (di u latinu AGEO - variità di calzi di vigna).
► locu induva si mittiani i cavaddi.
Curatoghju o Curratoghju o Currachjoghju ?
I lochi chì portani a radica COR- sò parechji volti lochi sacri di a Priistoria. U radicali KOR/KAR hè adupratu pà i lochi pitricosi.
► Locu di i corri (mitulughjia)
► Locu duva sò curati l'animali.
► Locu di i currachji (aceddi) o di i ratachji (currachja hè un vechju nomu di a ratachja)
F Furtulaccia : di Forte, bastimentu o di u Signori Forte da Cinarca, o Fortulu.
G Ghjarghjetta / Ghjarghjone : di ghjarghja, mansa di petri chì si ni falani da un monti ind'un vangonu.
Guida (a) ► locu chi cunduci à un antru locu più impurtentu (a Vita, Sarri par quiddi chì
venini da Arru o Lopigna, u celu pà i Cristiani). Si pò rimarcà chì, sicondu i reguli di a linguistica, Guida si po mutà Vida (o Bida), è dunqua Vita.
Ci sarìa tandu un insemu : a Vita / a bocca di a Vita / a Punta di a Vita.
► circà un rapportu cù Guidu, figliolu di Cinarchese u prima.
Guergali ► gue = ver Vergali / l = r = ghj Vergaghji, locu da francà u fiumi.
► Ghjargalu (pisciu). U radicali "VER" insegna un locu cù l'acqua.
L Liamonde : di Legamo in Latinu, sinonimu di fanga.
Linaghju : ►Locu postu di linu
► Lina = petra liscia
Lorcu : L'orcu
M Maglialocu : picculi bastimenti duva si tiniani riunioni cumunitarii.
Malarzu : mal (gattivu) arzu (cattusciu) mauvais brulis.
Marghjine : Tarminu, limita, fruntiera (funtana detta "u Marghjinale" nant'à u tarrenu dettu Marghjine).
Monte à a Campana: Monti chì ripruduci u sonu d'una campana quand'eddu hè pichjatu di bastoni o chì una petra l'hè lampata annantu.
Monte à Colonne : Colonne = stantari = menhirs.
Monte Pertusu : ► monte tafunatu
► monte chì hà persu l'usu (perd'usu), si tratta quì di vechja rilighjoni
► monte per tusu. U tuselli hè una variità di granu senza resta.
► monte Pertusu (perthuis)
Manichese : di manicu o di manichiisimu ?
Mineri (i) : di chì (farru, arghjenti, oru... ?)
Moratu : Muratu (locu di i muri è di i Mori, Corsi pagani)
Muchjittina : Muchju ; Muchjeta ; Muchjittina ►di muchju (cyste), locu carcu à muchji bassi
► di Muchju, petri ammansati annant'à u locu indù hè statu tombu un omu (malamorti).
Mulivechju : ► vechju mulu o vechju muru (muru vechju = murivechju)
► Mulinu vechju / Mulinvechju / Mulivechju
O Ondedda (L') : Surghjenti indù stà una fatta chì porta stu nomu.
P Petra cilata o Petraciddata : ► petra duva si poni l'aceddu
► petra piattata (cilà vò dì piattà)
► petra chì t' hà un rapportu cù u celu.
► petra accitata (da u populu : petra à l'arringu, da renda a ghjustizia)
Petra piana : Petra all(u) pianu : Petra pisata nant’à u pianu o casteddu.
Petra Pillicciosa : Petra ch'ùn teni in equilibru, chì ferma bancali.
Piana d'Asca : Piana raschia (plaine raclée, débarrassée de toute souche – dirascata) o Piana rasca, rasca = frasca (ramée)
Pianedda (a) : ► piccula piana
► variità di castagni
► pianeta : vistitu pà i curati (chasuble).
Pineddi : Limita di cummuna, tarmini.
Pinzutedda (a) : variità di castagni o pianta (filaire).
Q Quatratu / Quatru : Locu duva ci hè un quatru, petra pisata da insignà i Tarmini, a limita...
S Sabatanasca: di Sabatè, cità Trusca (Etrusque) o Sabatha, cità araba..
Santa currachja ( hè ghjustu dopu à a cappedda San Cisariu). Veda a radica COR-
A currachja hè l’anzianu nomu di a rataghja.
Rifletta dinò à Sant’aculaghja (di l’acula)
Santa Manza : ► Sant'Amanza (cappedda)
► Mansio, in latinu, currispondi à una tapa d'un ghjornu di viaghju pà i Rumani. U locu
hè dunqua urganizatu par riceva un armata in marchja.
Santa Maria : Uratoriu annant’à l’anziana strada chì porta in Casaglione, accant’à un agrottu.
Santi Sari : ► Santi Sacri, sipulturi, sacrifizii o sacramenti.
► Santi sarri, muntagni santi
► San Cisariu, cappedda rumana
Scarpochja ? locu di i scarpiddini ? Radicali "carpa" = scarpatu (escarpé) / Scapochja (taloche) ?
T Tavula rossa ► rozza, paragunà cù a Luna rossa è Tavula = Dolmen.
Tighjata : Locu cupartu di teghja (via rumana ?).
Toia : ► Torria ? / torghja / toghja / toia ► Turra- Torra
Mutazioni com’è Aria / arghja / aghja / aia
► Toghja, da tena una rama di bateddu (ci hè un monti rossu chì s’assumiglia à sta cosa).
Tragone : Riu chì veni par siccà è chì vedi a so acqua gunfià subitamenti. U tragone (o dragone) hè sempri liatu à i lighjendi di a sarpa.
Turuleddu : ► di toru ? ► di torulu ?
U Upapese ► Locu sott’à a pruttizzioni di u Papa è di i signori (annant'à u San Liseu / U Papese)
► Upapesi (d'Opapu, accantu à Vaddi)
► Upupesi, locu di l'upupi (vechju nomu di a pupusgia)
Ursoriu : ►Locu di l'orsu
►Locu di l'orzu
►Oriu di l'Orsu
►Oriu di l'orzu
Urzale : ►Locu postu à orzu
► Locu di l'Orsu
► Locu di l'Ursara, stirpugliu anzianu (tribu primitive).
V Villani (i) o Vellani o Viddani ► Variità di castagna
► Paisani libari di Medievu
► Villa rumana
► Villanu / mal aducatu
► di velu (mandili postu mentru a Messa annant'à u calici).
Nomi cù una spiicazioni à circà :
Ciarfolaggia - Figgiola - Ismarghjinu (smarghjina : petri ammansati chì si sò spiccati d'una zenna ?) – Pangatu (Pancatu, di panca ?) - Saminca – Salavu – Sannica / Sannicaccia – Sparsagna - Temmari o Timari – Veliva
Nomi puitichi :
Bocca di i Fiori (col des fleurs)– Bocca di Locu Verde (induva cdi hè l'acqua) – Favuli
Sò numarosi i lochi cù a radica "maglia" com'è Magliostru (anzianu nomi di u fiumi Muchjittina), Magliatoghju, Magliolu, Maglialocu, Maglialedda.
Maglia pò significà : maille ; chaînon ; amarre ;
"U magliolu" hè una fetta di vigna è "u magliu" "un maillet de calfat".
Parechji nomi sò da attaccà à un batteddu :
Toia (support de rame), i dirivati di "magliu" (maillet servant à calfater les coques) è ancu Velivu (vela o cunghjucazioni di vilighjà), "maglia" (amarre rattachant le bateau à la terre ferme)... Villane pò dinò essa Villame (insemi di veli).
Magliuolo in Talianu, Magliolu in Corsu, pò essa un nomi. Truvemi ind'u 1500 un certu Carlo di Magliuolo dalla pieve di Cenerca, alliatu di Ghjuvanpaulu da Leca è di Rinucciu da Leca, fattu prighjuneru da i Ghjinuvesi. U "di" pò indittà "figliolu di", ciò chì dà tandu Carlu, figliolu di Magliolu di a pievi di Cinarca ma pò essa un sbagliu di scrittura è essa di fatti "da", ciò chì daria Carlu da Magliuolu della pieve di Cinarca. A traduzioni saria dunqua Carlu di (u locu) Magliolu in Cinarca. Magliolu si si trova sott'à u paesi di Sari è hè locu di piantera è di mulini. In tutti i casi, u nomi Magliolu pò vena di u locu o u locu di u nomi...