Foru corsu

AccueilAccueil  ­FAQFAQ  ­RechercherRechercher  ­S'enregistrerS'enregistrer  ­MembresMembres  ­GroupesGroupes  ­ConnexionConnexion  
Partager | 
 

 Scrittu di ghjilormu Capirossi...

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Aller en bas 
AuteurMessage
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7209
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 13:29

Un la socu micca perchè, ma sta statina, in Moltifau, fu eccezziunale. Un bellu sole, micca straziente, appena passatu u canavaghjincu, ci empiia u core d’allegria pensendu à a nova ‘jurnata piena di piace : i fichi freschi, u furmagliu, i bonbucconi, u dopu mez’jornu à u fiume, a veghja cu e storie straurdinarie di i vechji, eppò u tempu di i giovani, indè i scorni bughjosi.

Spessu, a mane, andava à salutà, a mò zia, u core felice. Ghjera brava à mò zia ! in più di un surrisu affettuosu, mi dava sempre un dolce è un allisciu.

Mi n’arricordu. Tutte e mane stava qui, posta nantu una seglia, sempre ‘nde u listessu scornu di u terrazzolu. Rivegu una vechja, tutta vestuta, – no ! fasciata – di panni neri, – che un si duvia mancu induvina qualcosa -. Da u mezaru, surtia un visu smanciulitu è abruscatu, induve dui ochji turchini s’annarbavanu pè truva una strada à mezzu i marosuli di pella. Da e maniche, tirate finu à u polzu, surtianu dece diti nudicuti, cume dece rametti di una vechja leccia. Certe volte mi lampava a manu pè abbrancassi à a mò spalla, ch’ò m’avvicinessi una cria di più pè falli mottu. Quandu sentia i sò ossi secchi secchi a traversu u tricò di cutone, mi ghjacciava u sangue in corpu. Eppò, dall’altra manu un cappiava mai un bastone di castagnu stortu, allisciatu è tralucente, chi paria sempre prontu à dà un gattivu colpu. Eppuru avia un nome cusi dolce : Saveria. Eccu u periculu che duvia pate quasi tutte e mane pè spera di saluta a mò zia, cusì brava.

Certe volte m’accadia di sente i discorsi ch’elle avianu, tutte duie. Un capia micca tuttu, chi si riferianu à fatti ch’un cunniscia micca. Parlavanu di unu ò di l’altru, vicini ò ghjente scunnisciuta. A vechja mi parìa accanita nantu à certi, allora chi a mò zia pruvava sempre à acchetala.

Mi n’era apertu à a mò mammone chi m’avia dettu senz’altru “lasciala corre !”. A me, una risposta cusì un mi stava, chi avia u capu pienu di storie magiche cuntate à a vechja di l’altra notte. Per esempiu, avianu parlatu di e streghe, essere malfacente, chi campavanu à mezzu à i paisani, sempre pronte à pigliane unu cume preta è purtalu à à fine in carollu dopu terribuli soffrimenti. Tuttu u mondu e cunniscia, ma nimu palisava di paura d’attirassi e saette di u male. Tuttu u mondu, si, eccettu eiu. Cumu parà un culpacciu quandu un si sa mancu d’induve avarebbe da vene ? Dumandò à u babbone chi mi rispose senz’altru “lascia corre ! Un fatti penseri”

Di sicuru a mò famiglia tenia un sicretu che a rendia forte davanti à ’stu periculu. Finalmente m’acchitò una cria. Ma a questione mi stuzzicava sempre : “Ghjera una strega ò no ?”. Pudia ancu à esse una mazzera. Ci pensavu più legeru chi mi cridia pruttettu da una forza invincevule. Feci u prugettu d’andà finu à a sò casa, pè rendimi contu.

Una sera, decisi di salta a vechja è d’andà ‘ne u paisolu di l’Aghja induve stava a casa di a Strega, cume l’avia battizata. A st’epica, in l’Aghja, case un ci n’era che quattru chi i paisani truvavanu u locu troppu alluntanatu da u paese. Eppò nant’à e quattru un ci n’era che duie occupate, l’altre eranu stalle pè l’animali. A u mumentu chi m’avvicinai, a notte cascava è si strinse u mo core. U lume era incesu ‘ne a casa, a strega ci era. Quandu m’avvicinai di a porta, un canacciu cappiò un abbaghju zergosu chi mi fece trassalta. “Ò Ch’ella sia manghjata ! t’avia un cane. Cume avia à fà avà ?”. Feci u giru, e mi pustai daretu, prontu à cullà finu à a finestra. A sentia canta una canzunetta allegra.

A casa ghjera fatta à l’usu anticu, muri di cudiccie inchjuvate cu cugnole tagliate apposta. M’appicicai à e petre cume un ragnu è mi pisai finu à a finestra. ‘Nentru ghjera cume fora, petre senz’altru. Qualchi mobuli quasi neri m’impedianu di vede u pavimentu. U fucone bellu incesu allisciava un paghjolu è dava u lume à a salla. Micca pussibule ! Campava cume cent’anni innanzu.


A strega cantava sempre, in vera filava. Ed eiu, stava à sente, e pianu pianu m’insunnulia. M’arricordu chi feci un sognu stranu. Ghjera un’epica di felicità, cume un paradisu induve omi è animali campavanu inseme, induve si capianu, parlendu a listessa lingua. Un c’era bisognu di travaglià, bastava à tende u bracciu pè truva da manghja. Eppò capitò una catastrofa chi messe u mondu sottusopra : quasi tutti i vivi funu struncati. Quelli chi si salvonu, funu tantu spaverditi ch’elli ne persenu u capu. Pianu pianu, quandu tuttu si remesse in ballu, l’omi avianu persu a lingua di l’animali, peghju si sfidavanu à morte. Pè manghjà, ci vulia zappà è caccighjà. U paradisu si n’era andatu : l’omi avianu l’arnesi sempre in manu, u sudore à u fronte, é a teme in corpu.

Eppuru, uni pochi tensenu ligami cu l’animali chi ghjuvavanu solu indè i sogni. Avianu accessu à e forze chi regulavanu u mondu reale. Ne i sò sogni, l’omi sò animali, ed elli, esseri suprani, quand’elli vanu à caccia, decidenu di a morte di i vivi. Elli vanu indè l’altri paesi, ma quelli di l’atri paesi venenu ne u soiu. Allora si trovanu à e bocche e nascenu cumbattimenti straurdinari à colpu d’arbucciu. L’escitoghju di ’ste battaglie decide di i morti di u paese.

Bum Batabum ! “Chi fallata ! U mò spinu ! Ah si, m’arricordu sò à a casa di a strega ! Milla qui, chi mi fideghja cu i sò ochji turchini ficcati inde i mei !”

- “Ava sai tuttu” mi disse
- “Ie” li risposi, tuttu impauritu.
- “Allora, trapoghja !” mi lampò.

Senz’altru, mi messi l’anche à e spalle è, d’un fiatu, francai tuttu paese. Eramu a notte du u 31 di lulliu. Ghjuntu in casa, ci pensai torna : “Ma chi sogu ? A a fine, ghjè una strega ò No ?”. A quistione mi stuzzicava sempre. Magaru, u sognu, u m’avia suffiatu cu a sò canzunetta. In fattu, m’accorgìa che un ne savia micca di più.

Impararebbe più tardi chi a vechja Saveria ghjera una di e più belle giuvanotte di Corsica. Era stata pigliata cume mudellu pè a donna à a sechja di l’intrata di Calvi. D’altrò, impararebbe chi l’esseri supranaturali di u mò sognu avianu un nome : i mazzeri.

_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7209
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 13:31

Ecu unu di i scritti di Ghjilormu, di u bloggu http://blog.cursichella.eu/ .
Quale mu puderebbe spiegà e parolle "in turchinu" ?

_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
rappallinu
Monte d'Oru


Nombre de messages: 163
lucalizazione: Capu di Vegnu
Date d'inscription: 19/04/2009

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 13:57

MARCU MARIA a écrit:
Ecu unu di i scritti di Ghjilormu, di u bloggu http://blog.cursichella.eu/ .
Quale mu puderebbe spiegà e parolle "in turchinu" ?


U mezaru hè u mandile ch'elle portanu e donne, u più spessu quelle in dolu è chì li piatta arechje è capelli. Una spezia di tchador....

Smanciulitu ùn la sò ma pensu ch'ellu vole dì chì a so faccia hà buscu sottu à u pesu di l'anni. Abruscatu per mè significheghja u fattu per qualcosa d'esse un pocu brusgiatu. Dunque quì mi pare chì e duie parolle anu u listessu sensu. Volenu palisà e vistiche chì l'età hà lasciatu nant'à u visu di a vechja.

Trapoghja quì vole dì : VAI, VIAGHJA, FRANCA....
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
Ghjuvan Micheli
Viru


Nombre de messages: 1617
Age: 46
lucalizazione: In paradisu
Date d'inscription: 18/09/2008

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 14:26

Abbrustà : cunfermu (s'eddu ci n'era bisognu...) u sensu datu da Rappallinu : brusgiatu appena, par indettu quand'u pannu hè statu abbrustatu da u farru da stirà (un pocu arrussitu, menu cà brusgiatu).
A brusta hè un nomi anzianu di a brasgia.

_________________
A raghjoni hè toia... ma a capra hè mea !

http://casa-di-a-memoria.over-blog.com/
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://casa-di-a-memoria.over-blog.com
titic
Crucoli
Crucoli


Nombre de messages: 1068
Age: 37
Date d'inscription: 14/03/2008

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 14:29

eiu aghju sempre intesu : [imbbrustuli] (fonetica)

_________________
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://versume.blogspot.com
rappallinu
Monte d'Oru


Nombre de messages: 163
lucalizazione: Capu di Vegnu
Date d'inscription: 19/04/2009

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 14:35

Titic a écrit:
eiu aghju sempre intesu : [imbbrustuli] (fonetica)


Iè, abbrustulitu,imbrustulitu.... Sicondu mè vene, cum'ellu dice GM da a brusta. Ci vecu dinù sensu di mascaratu, filicatu cum'è quand'omu hà viahjatu in un asciatu è c'ellu ne porta e tracce.
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
elvira
Viru


Nombre de messages: 1746
Age: 37
lucalizazione: Portivechju
Date d'inscription: 13/02/2007

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 14:37

"spiicà" po ùn la socu, ma provu à dì ti calchi affaruchju....
-smmanciulitu hè cvum'è u visu di i vechjii, sulcatu da l'anni.....
-"abruscatu" hè fattu rossu, brunu
-"spaverditu" hè "spavintatu"
-"trapoghja" quì hè cum'è "viaghja", osinnò "trapughjà" vali à dì "trapassà"
-u "mezaru" sarà un locu sottu à u tettu........o calcosa cussì
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur En ligne
antonu
ALCUDINA
ALCUDINA


Nombre de messages: 5227
Age: 58
lucalizazione: bastia
Date d'inscription: 31/05/2007

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 15:37

trapughjà : francà ..s'enfuir, disparaître
mezaru : voile= mandile longu, chì copre bè a faccia
abbruscatu : bronzé, teint hâlé
spaverditu = héberlué
smanciulitu : émacié
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://antoine.marielli@orange.fr
Cumpà
Fangu


Nombre de messages: 2277
lucalizazione: Casinca
Date d'inscription: 17/02/2008

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 17:05

Umbeh ! Tutt'u mondu scrive !
Sarebbe ora ch'o mi rimetessu appena à scrive anc'eiu !

_________________
http://cumpalliols-in-corsu.over-blog.com

Tandu i figlioli adduniti sott'à listessa bandera cù una vuluntà cumuna
Feranu di stu paese una nazione fiera, ùn ne mancherà manc'unu
È feranu l'avvene.
A. Olmetta
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://cumpalliols-in-corsu.over-blog.com
SERRA
Fangu


Nombre de messages: 2154
Date d'inscription: 02/02/2008

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 20:06

MARCU MARIA a écrit:


Una sera, decisi di salta a vechja



Shocked Shocked Shocked
ognunu i so gusti , ma poca veghja quessa ...

trapoghjà vene da "poghju" e vole dì literalmente francà un poghjale o una bocca . quandi si scrocchja da l'altra parte d'una muntagna per esempiu si dice "so trapoghjatu da culandi" o quandu si pararanu l'animali :"aghju trapoghjatu e capre ..."
smanciulitu , noi dimu "smancitu" vole dì smagritu di faccia :" ti trovu smancitu "
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
eiuSTeSSu [FLMM]
Tavignanu


Nombre de messages: 3364
lucalizazione: par isse loche...
Date d'inscription: 20/12/2005

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Ven 9 Oct - 20:38

Eccu e risposte l'hai tutte.

Aghjustaraghju solu chì par mè "trapoghja"="viaghja, vaitine" hè un sensu figurativu : u prima significatu hè "sparisce appet'à una muntagna, un'altura" o puru "passà da culandi à un poghju".
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://www.paese-di-marignana.fr En ligne
Invité
Invité



MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Sam 10 Oct - 10:13

È Ghjilormu Capirossi, hè prisente nant'à u foru ?
Revenir en haut Aller en bas
SERRA
Fangu


Nombre de messages: 2154
Date d'inscription: 02/02/2008

MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Sam 10 Oct - 15:13

Cumpà a écrit:
Umbeh ! Tutt'u mondu scrive !
Sarebbe ora ch'o mi rimetessu appena à scrive anc'eiu !


o cumpà , si pagatu à u messagiu o he solu per fà cresce u cuntore ? Shocked scratch
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
Invité
Invité



MessageSujet: Re: Scrittu di ghjilormu Capirossi...   Sam 10 Oct - 17:11

Hè solu per sapè cosa ci hè dopu à u Fangu, pensu Laughing Laughing Laughing

Eiu mi n'impipu, chì sò chì dopu à Punta Minuta, ci hè u Ritondu, è pò u Cintu, è pò i Crucoli, Mormorana, Viru, è a Restonica (induve tù sì per avà).
Dopu, videremu...
Ma Cumpà s'hè firmatu bellu mutu, oghje....
Revenir en haut Aller en bas
 

Scrittu di ghjilormu Capirossi...

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Revenir en haut 
Page 1 sur 1

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Foru corsu :: UN POPULU,UNA LINGUA...UN FORU !!! :: Lingua, Cultura, Musica :: PROSA-