Foru corsu

AccueilAccueil  ­FAQFAQ  ­RechercherRechercher  ­S'enregistrerS'enregistrer  ­MembresMembres  ­GroupesGroupes  ­ConnexionConnexion  
Poster un nouveau sujet   Répondre au sujetPartager | 
 

 I NOSTRI SCRITTI !

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Aller en bas 
Aller à la page : 1, 2, 3 ... 15 ... 30  Suivant
AuteurMessage
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7208
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: I NOSTRI SCRITTI !   Jeu 8 Fév - 11:19

Puderemu mette qui i piu belli scritti di quelli chi facenu campà stu foru,chi ci so una bella mansa dipoi qualchi ghjornu:


Principiemu incu Sonia e Erbaghju

Sonia a écrit:

ste qualche parolle à Ste
per dìtti quantu m’importa
di sapè u to benistà…
sì u sol’ di a me vita
o quantu ti tengu caru
u scriv’annant’à sta carta

per chi tu sappii chi sò quì
si tu m’hai ricunisciuta
rispondimi incu rime
senza mai fà a bracciuta…
beiemu un bichjer’di vinu
per lu santu Valentinu

è vogliu per sempre sparte
e to risi è e to pene
mi rendi cusì radiosa
pien’d’amore è di passione
ùn mi sara a to porta:
induve vai vogliu vene!

durante sti qualchi mesi
hai messu in lu me core
tant’alegria e gioie
ch’avà un vogliu piu corre
per stu mondu cusì stranu
ch’ùn capiscu manc’un branu...

nostre passione cumune
quella di a nostr’isula
m’hanu fattu capisce be
ch’incu tè la vit’è bella
cu stu cantu u ti provu
Per fortuna t’aghju trovu !



Erbaghju a écrit:
Per fortuna t'aghju trovu,
quess' à possu dì anc'eiu.
Induve tu facci u passu,
u chjassu sarà u meiu.
Mette legne inde u fornu,
ci pensu tutti u ghjornu.

U ghjornu ci pensu sempre,
a notte ci sunieghju.
Altre cose ùn aghju in core,
quandu dormu ò quandu veghju.
Chi semu cusi liati,
per u meiu è per u peghju.

Per u meiu è per u peghju,
vecu chi sò aspettatu.
Volenu tutti sapène,
qualle hè stu fortunatu.
Chi t'hà scontru senza vogliu,
un bellu ghjornu di lugliu.

Un bellu ghjornu di lugliu,
tocca prestu è tocca forte.
I sentimi i più forti,
per a vita a me sorte.
Chi più bella brama ùn aghju,
in stu ghjornu di farraghju.

In stu ghjornu di farraghju,
s'ellu si beie u vinu.
Anc'eiu vogliu fà festa,
àd onorà Valentinu.
Ma faremu pianarellu,
chi ci veghje San Martinu.

Chi ci veghje San Martinu,
ma ùn ci dicerà nulla.
Li parleremu si mai,
à faremu senza brulla.
Chi u nostru amore hè finu,
cume l'uva vermentinu.

Cume l'uva vermentinu,
chi dumane sarà vinu.
Tessati cume u linu,
eccu u nostru destinu.
È per Santu Valentinu,
ti mandu un basgiu finu.



Eppo una puesia d'Erbaghju per a so innamurata :

Citation:
O lu mio caru amicu,
T’aghju à fà una risposta,
Chi di i guai d’esse solu,
A socu cio ch’ella costa,
Una donna in casa vale,
Più chè u lume d’un fanale.

Per truvàmi una moglia,
Fussu andatu à nantu à a luna.
E pò sinamente à limbu,
Si lu ci ne era una.
Prontu à fà u giramondu,
Ch’ella sia bionda ò bruna.

Ma tutte quelle ch’aghju mossu,
Sò ciarbelle cume un ovu.
Aghju battutu u mondu sanu,
È si tu voli chi à ti provu,
Ci aghju frustatu scarpe,
Ma spusata ùn aghju trovu.

E pò un ghjornu scuntrò,
Una fata incu e so ale.
È una Sonia pelegrina
C’hà ammansatu u cignale.
Avà possu dì anc’eiu,
Chi l’aghju u mio fanale.



_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7208
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Jeu 8 Fév - 12:03

Parechji scritti di u Pastore Bunifazincu!! ellu si ch'ellu scrive quant'è i libri !

GOLU

Vulerìa ch’a me menti
Falessi versu u Golu
Pà ghjunghja in quissu ponti
Principiu di u me dolu

Ch’edda pigliessi a vìa
Di li nosci antenati
Chì par a dimucrazia
In 'ssu fiumi sò cascati

Èramu l’ottu di maghju
A battaglia principiava
Un sonniu à l’attrachju
Chì par sempri s’annigava

Pà l’ànima d’issi suldati
Mai ùn ci sarà riposu
Eddi si ne sò andati
Purtati da un marosu

À l’orlu di quissa storia
A sperenza era viva
Ma ùn ferma ch’a memoria
È u sangui in a riva

Di li Corsi curaghjosi
Si hè spintu quissu lumi
Cumbattanti valurosi
Cascati in lu fiumi



LETTERA CLANDESTINA

Com’hè tristu 'ssu mumentu
Principiu di u me dulori
Nè aghju sempri lu pientu
È lu ricordu in cori

U me locu abbandonu
Fughu in quissa natura
In cerca di un pardonu
Di una vita futura

Quissu hè lu me destinu
In a machja devu stà
Parchì sò un Clandestinu
È ùn aghju libartà

Si principia u percorsu
Di a me nova vita
E partu incu rimorsu
In quissa machja fiurita

Vivi in lu me pinseru
O la me donna amata
Amezzu à l’addisperu
Di quissa tarra brusgiata

Pensu à lu to sguardu
Mi ramentu lu passatu
Tù a sola in lu mondu
Chì aghju tantu amatu

Ma mai si sminticarà
U nosciu eternu amori
Chì par sempri infiamarà
A torchja di u me cori

Quì finiscu u me lamentu
A me sorti hè troppu amara
È mi cresci lu turmentu
D’ùn rivèdevi o cara.


NATALE
(testu in omaggiu a Natale Luciani)

Chi quissu semplici versu
Tramandessi a to gloria
È chì in tuttu l’universu
Firmassi a mimoria
Di a to voci cusì chjara
Chì purtava a sperenza
Di quidda santa fiara
Chì si chjama Indipendenza

Militanti accanitu
Di a lotta naziunali
Sempri ai impeditu
L’invasioni culuniali
Purtavi quissu missaghju
Di gioia è fraternità
È incù u to curaghju
Cumbattevi a falsità

Eri un veru punteddu
D’issa nova cultura
Chì tali à un aceddu
Vulava versu l’altura
Di i to paroddi schietti
Si n'hè fattu un tisoru
E sempr’in la nostra menti
Luccicarani com'è l’oru

Versu un novu orizonti
Avà ti ni sè andatu
Incù u cori in fronti
È l’onori di un suldatu
Ma sappia chì a to mimoria
Mai ùn sparisciarà
Chì infiamarà a storia
In nomi di a libartà.

TEMPI ANDATI

Oghje ùn hè piu com'è eri
I tempi sò bè cambiati
Ùn ci sò chè furesteri
I lochi si sò disfatti

Lachemi u nosciu paesi
Par falà in quissi cità
O Corsu ùn ai difesi
Contru à a quissa virità

Pensa à li tempi andati
Ramintendu quiddi foli
Mimorii di l’antenati
Quì campàvani di soli

Ùn c’èrani gran casali
Ma muntagni è virdura
Campendu cù l’animali
In quissa vera natura

A ghjuventù s’adunìa
Sunendu intornu à l’aghja
A paghjella risunava
Da li monti a la piaghja

Ma si perdi u ricordu
Di quissa la civiltà
Chì oghji lu nostru mondu
Hè à mezu à li cità

O Corsu pesa lu pugnu
Pà pudè ricunquistà
A tarra di tutt’ognunu
A nostra cara Corsica.

ALTA VOCI

Quì principia a lotta
D’un pòpulu marturiatu
Chì hà sceltu a rivolta
Pa un avvena bramatu
O corsu pesa u capu
Pà pudè vincia a guerra
È fà scappà a timpesta
Luntanu di quissa tarra

È mughja à alta voci
'Ssu canta di libartà
Contru à a Francia feroci
Chì ti voli incatenà

Pensi à li to antenati
Incù a verità in fronti
Par a libartà cascati
In l’abissu di 'ssu ponti
O Corsu pesa u pugnu
È cumbatti incù putenza
Ch’avemi quissu sonniu
Di nomi Indipendenza

È mughja à alta voci
'Ssu canta di libartà
Contru à a Francia feroci
Chì ti voli incatenà

Appronta quissu avvena
È scrivi a to storia
Ch’edda sciappi i cateni
È priservi a mimoria
O Corsu pesa u piombu
Contru à a Francia scellerata
È fà sunà u culombu
Di a Corsica rinata

È mughja à alta voci
'Ssu canta di libartà
Contru à a Francia feroci
Chì ti voli incatenà

GRANDI AMORI

Vulerìa chì lu mondu
Sappia chì in lu me cori
Ùn smarirà lu ricordu
Di quiddu sinceru amori

Chì l’acqua di a surghjenti
Riflessu di la to vita
Accendessi la me menti
Senza tè cusì smarita

Sottu à un gran chjarasgiu
Mi ai pigliatu lu cori
È dopu à quiddu basgiu
Cuminciò lu nostru amori

I to ochji cusì chjari
Di un turchinu profondu
Assumigliàvani à li mari
Chì travèrsani lu mondu

Nascosi in la natura
Scrivaremi a storia
À mezu à la virdura
Induva ferma a mimoria

È ancu à drentu à l’Infernu
Duva ùn ci hè chè malori
Par me, sarei à l’eternu
U me più grandi amori


U LAMENTU DI RENOSU

Cum’ è triste la me sorte
In su mumentu affanosu
Ch’aghju a pienghje a morte
Di u me caru Renosu

Ellu un era mai stancu
E par me era u piu bellu
Incu u so pellu biancu
Paria tutt’ un principellu

U mio cane anu tombu
Senza causa ne ragione
L’hanu stinzatu d’un frombu
Annantu a un stradone

O chi fine discraziata
Pa un animale fidatu
Sera trist’a me marchjata
Senz’avellu a lu mio latu

Dumane incu rancore
Eo u suttereraghju
Pa purtalu incu onore
In quiss’ultimu viaghju

Qui si compie u me lamentu
A me pena e troppu forte
E mi cresce lu turmentu
Pensendu à la so morte


TRE CENTU

In mente oghje mi vene
Quissu mumentu di storia
Qui fu persu in l’avvene
Senza cunnoscie a gloria
Anantu a quella terra
Ci he morta tant’aghjente
Facendu quissa guerra
Chi restera in a mente

Un eranu che tre centu
A fa parte d’issa storia
Ma per sempre fermeranu
Sculpiti in la memoria

Un eranu che tre centu
Cumbatenti di valore
Spazzati da quissu ventu
Senza ave nissun’timore
Eranu veri suldati
Qui cunnisciani u dulore
Ma si ne so andati
Incu a liberta in core

Un eranu che tre centu
A fa parte d’issa storia
Ma per sempre fermeranu
Sculpiti in la memoria

Era un populu suldatu
Cumbatendu u nemicu
Chi di sangu assitatu
Vulia distruge su locu
Eranu fiori ribelli
Spuntati su quiss’elpale
Cu un ventu in li capelli
Anu cumbatutu su male

Un eranu che tre centu
A fa parte d’issa storia
Ma per sempre fermeranu
Sculpiti in la memoria

Per tre ghjorni e tre notte
Elli hanu resistutu
Ridendu di quissa morte
Chi l’averia mai credutu
Un restava qui un omu
Pa cuntaci quissu fatu
Ma ava un c’he piu nimu
Chi anc’ellu si ne andatu

Un eranu che tre centu
A fa parte d’issa storia
Ma per sempre fermeranu
Sculpiti in la memoria

BUNIFAZIU


Misteriosa citadella Bianca cume calcina
Se l’ultima sentinella Di pettu a la marina

Di pettu a la marina E lu mare prufondu
Quandu l’acqua s’avicina A l’entre di u to mondu

A l’entre di u to mondu Da u tempu custuditu
Chi tutu in lu circondu Pari pa sempri sculpitu

Pari pa sempri sculpitu Da su ventu chi ti tocca
E chi mai un he sparitu Da l’entre di a to bocca

Da l’entre di a to bocca Purtonu di l’immensità
Sculpitu in quissa rocca Thetru di l’antiquità

Theatru di l’antiquità Pa tutti l’esploratori
Chi vuliani conquistà U to elpale di valori

U to elpale di valori Diventatu casteddu
Chi tutti li signori T’hanu missu l’aneddu

T’hanu missu l’aneddu Pa fa di te a regina
D’issu mondu cusi beddu Chi strabiomba a marina

Chi strabiomba a marina Sin’a Punta Pertusatu
Fighjulend’ogni matina L’orizont’a lu so latu

L’orizont’a lu so latu Incu su riflessu ghjaddu
Chi mai un se scurdatu Di lavezzi e di Cavaddu

Di Lavezzi e di Cavaddu Perule d’issa cullana
Chi formanu un scoddu Di pettu a la sulana

Di pettu a la sulana Chi pichja tuttu u ghjornu
Quandu u celu si spana Incu i nuli intornu

Incu i nuli intornu Di fronti a l’eternità
Chi ti vidi un ghjornu Un ti puddera sminticà


U PICCIAFOCU


Un infernu ha varcatu
Machja , boschi e furesti
Suminandu a lu so latu
A morti pà quissi cresti

Pienghji oghji a natura
In fumu he u pughjali
S’he brusgiata a virdura
L’omu ha fattu stu mali

Pà sempri ha cundannatu
E fatu di quissu locu
Un desert’abbandunatu
Casticatu da lu focu

Incu a so manu ardita
E l’aiutu di u ventu
Ha cacciatu la vita
E lampatu lu spaventu

He iddu lu criminali
Spietatu e senz’onori
Chi ha tumbu l’animali
He purtatu lu malori

O corsu, qual’è tù sia
Sia un pocu onestu
E Mediteghj’una cria
Nanzi di fa u to gestu

Prima d’essa l’assassinu
E di lampa a caternu
Di la machja u destinu
In un focu eternu

E sparghje i fumi neri
Chi hanu tumbu l’aghjenti
Pensu a quissi pumpieri
Chi pa sempri si so spenti

So cascati pa salvà
Cio chi hai minaciatu
Pa pruva ad’ammaistrà
L’infernu ch’hai lampatu

Tu chi se cusi indegnu
Di sta anant’a sta terra
Che tu brusgi cum’u legnu
Ammez’a la to fuchera


TU SE

Quandu in quissu locu
T’aghju scontru senza pensà
Se acces’in me un focu
Ch’un si pudera ammatà

Hai svighjatu l’amori
Chi pà sempri s’era spentu
E fattu di u me cori
U piu beddu munumentu

Quiddu chi teni piattatu
Quissu sintimu eternu
Chi mi fà ripidda fiatu
Quand’in me calà l’inguernu

Se u me celu steddatu
In la notti à l’intornu
Chi d’un colpu m’ha purtatu
A gioia d’ogni ghjornu

Se quissu sognu ascosu
Ch’in me sempri luccicherà
Cum’un raghju luminosu
Chi durera l’eternità

Anghjula mea

Purtata da u ventuleddu
Chi suffià in u paradisu
Se falatà cum’un aceddu
Illuminandu lu me visu

Incu u raghju di a vita
M’hai annacquatu d’amori
In una stonda infinita
Prufumata da middi fiori

Se u me aghjulu in terra
E vivi in lu me penseru
U tempu di una preghera
E quiss’amori si fà veru

Custudita in u me cori
Cumu un preziosu ghjuveddu
Mi porti u santu calori
Di quissu avvena piu beddu

A l’eternu serai mea
E sempri mi farai campà
Incu in capu quiss’idea
Qu’un ci puddaremu separà

_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7208
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Dim 11 Fév - 21:14

Torna l'Erbaghju !

Citation:
È davanti i lettori,
un ritrattu vi prisentu.
Senz'avè a pretenzione,
di Maestrale u talentu.
Eccu e quattru staghjone,
di u pastore Chjucone.

Di u pastore Chjucone,
vi conteraghju à la lestu.
Qualle esse hè a vita,
di u nostr'omu onestu.
Ch'ellu stia per ste machje,
in muntagna o in l'arestu.

In muntagna o in l'arestu,
si dipende la staghjone.
Chi ci vole àd impiaghjà,
di prima u nivaghjone.
È pò muntagnà d'aprile,
in lu stazzu de l'Aghjone.

In lu stazzu di l'Aghjone,
tutt'u so estru muntagna.
À mezu à li pampasgioli,
u caprettu ùn si lagna.
Per cumpagnu hai solu,
u to cane Pidiolu.

U to cane Pidiolu,
quellu chi suna lu cornu.
S'ellu vene à l'occasione,
una volpe in lu cuntornu.
Nichjarà sott' à la luna,
a so vita di fortuna.

A to vita hè fortuna,
ch'ellu hè pienu u casgile.
S'ella hè secca l'arbicella,
tornarà verde d'aprile.
À sà ancu a tintinnaghja,
chi vi tocca à l'impiaghja.

Chi vi tocca à l'impiaghja,
chi cumencia a friscura.
Avà di l'altu silenziu,
s'abbandona la verdura.
In stu locu di muntagna,
era vita di cuccagna.

Era vita di cuccagna,
ma batte coda Pidiolu.
Chi li piacenu e cime,
ma dinò u paesolu.
E per l'ottu di sittembre,
a Santa di u Niolu.

In la Santa di Niolu,
i pastori cù dinari.
Ghjunti da Corsica sana,
impruvisanu filari.
Serenate à e zitelle,
cù l'amichi e paghjelle.

Cù l'amichi e paghjelle,
ma dinò e rivuccate.
M'arricordu una sera,
e più belle impruvisate.
A Zinzala è Pasturellu,
rispondianu à l'appellu.

Rispondianu à l'appellu,
è pò compia la festa.
Ognunu in casa soia,
rientrava à la lesta.
Chi per u nostru Cuchjone,
sò finite e canzone.

Sò finite e canzone,
ch'aspettanu e faccende.
Ind'un paese, inde l'altru,
u casgiu ci vole à vende.
E per Natale u caprettu,
u faranu à l'istrettu.

U faranu à l'istrettu,
tutt'in gir'a lu fucone.
Si facenu li stuviglii,
per a novella staghjone.
Di salga hè la casgiaghja,
d'alivu lu cuchjarone.

E s'aspetta fin di marzu,
mumentu tant'aspettatu.
In lu stazzu di l'Aghjone,
tuttu di murzu facciatu.
U pastore capraghju,
ritruvarà l'alturaghju.

_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7208
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Mar 27 Fév - 14:48

LAMENTU D’UN PAESANU

Fieru d’esse paesanu
Cumu li me antenati
Voddu ripidda in manu
I me lochi tant’amati
Chi socu statu luntanu
E l’anni si so sgranati

In u mio paesu tornu
Sott’a u celu turchinu
Pa rivede lu fornu
Accantu a u mulinu
E lu spunta di u ghjornu
A l’entre di u caminu

Pa ritruva quissu locu
Qu’aghju cusi tant’amatu
Induv’attornu a u focu
Sempri aghju sunniatu
E faci un beddu pocu
Ch’un ci socu piu vultatu

Ma tuttu stà senza vita
Tuttu he abandunatu
Quissa storia he finita
U paesu he sminticatu
E mi pari be sparita
A gioia di lu passatu

In si sumena piu granu
Un si coglie piu castagne
Abandunate si ne stanu
E nostre vechje muntagne
E in fumu si ne vanu
Tutte le noscie campagne

Un ci so piu muvimenti
U tribbiu dorme in l’aghja
E ancu menu strumenti
Sciappata e a rustaghja
Tutt’i lumi si so spenti
Da li monti a la piaghja

Un c’he manc’un artisgianu
Pa fassi qualchi lavori
Chi tutt’era fattu manu
E fattu incu u cori
Ma su tempu he luntanu
E se persu issu valori

Di lu vechju mulateru
U cantu si he zittatu
Un ha mancu un sumeru
Pa marchja a lu so latu
Sparitu he lu mistieru
Di quiss’omu rimarcatu

Un ci so piu pastureddi
A campa in la natura
Distrutti so i caseddi
Sicata he a verdura
Un ne nasce piu eredi
Pa veghjà su quiss’altura

U me passatu mi manca
Chi tuttu si ne scambiatu
Un c’he mancu una branca
Chi sumigli’a lu passatu
E tuttu quissu mi stanca
E mi rende affanatu

Faciu una cunfessione
U piu chi m’ha fattu pena
E d’un vede lu fucone
Ne paghjola ne catena
E d’un sente a passione
Anantu a quissa rena

Ma chi sera accadutu
Mentri chi eru assente
Chi mi pari be sperdutu
U me ricordu piacente
Chi ava tuttu he mutu
E la vita un si sente

So tutti versu a cità
Chi sumena l’ignuranza
E fa cresce a falsità
In ogni circustanza
Ma di rivedeli vultà
Eu n’agnju a speranza

Chi solu in i paesi
Si po viva d’emuzioni
Su quissi monti appesi
A le sponde di passioni
Chi seranu sempr’accesi
Da le vechje tradizioni

Vo chi seti quallà
In le voscie cità spente
Incu nimu a chi parlà
Nimu pa stavi a sente
Pensate a ricuddà
Amezz’a la voscia ghjente

Chi so l’ultima memoria
D’issi fatti sminticati
Di quissa vechja storia
D’issi mumenti passati
Chi a cunisciut’a gloria
E li tempi sfurtunati

Tramandate lu penseru
A gioia e li pienti
Di quissu locu veru
E di l’antichi mumenti
D'issu populu sinceru
E di quiss'omi sapienti

E vi lasciu quissu testu
Cum’ultimu testamentu
Ch’ellu viaghja lestu
E leggeru cum’u ventu
Pa fà rinvivisc'u gestu
Di quiss’ultimu ramentu




U PASTORI BUNIFAZINCU




Citation:
Erbaghju a écrit:

O amicu Pasturellu,
cusi bellu 'ssu lamentu.
Di tutte e to primure,
cremi puru chi ti sentu.
Morenu i paesoli,
è mi nè scappa u pientu.

È mi nè scappa u pientu,
chi tuttu si nè sparisce.
Lingua è cultura morte,
oghje basta à cumparisce.
A terra di i signori,
hà persu i so valori.

Hà persu i so valori,
face un pezzu ch'ella dura.
Per quelli chi sunniavanu,
à un pocu di megliura.
Oghje semu à caterna,
ùn si vede chè peghjura.

Ùn si vede chi peghjura,
è tuttu si lascia corre.
Mi dispiace Cursichella,
t'emu cundannatu à more.
Era un altru destinu,
prumessu da u Signore.

Prumessu da u Signore,
manghjendu u pane tondu.
A tavula d'apostuli,
da a cima sinn'à u fondu.
Stava à sente u figliolu,
di quellu ch'à fattu u mondu.

Quand'ell'hà fattu u mondu,
Diu avia a certezza.
Di fàcci cume rigalu,
una terra di bellezza.
Chi ci ghjaluseranu tutti,
una cusi granda richezza.

Una cusi bella richezza,
incu l'oliu balaninu.
U vinu patrimonincu,
è u casgiu pecurinu.
Fatta di marina è monte,
capitale: u pumonte!!

U pumonte capitale,
hè solu una macagna.
Ch'ell'hè bella Kyrnea,
di a piaghja à la muntagna.
Ma l'avemu tralasciata,
per una vita casticata.

Volti prestu in casa toia,
apri puru i to purtelli.
Accendi torna u focu,
canteranu i zitelli.
Puru da u montestremu,
veraremu 'ssu lume speme.

_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7208
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Jeu 8 Mar - 14:57

State à sente 'ssu lamentu,
causa di a me tristezza.
Cusi forte era stu locu,
nanzu chi a cativezza.
D'una mane scelerata,
nè scompiessi la belezza.

Hai zingatu lu focu,
in lu bordu di a riccia,
U to cumpagnu lu ventu,
l'hà mossu in la scupiccia.
Avà tocc'a l'arburoni,
di tastà a foculiccia.

Sò brusgiati i lariccii,
i frassi, u ghjaliconu.
Cursichella i to ghjuvelli,
avà sentanu carbonu.
Prestu venerà l'invernu,
hai persu u to pilone.

Per l'uccasione di sicuru,
hè rivultata a me chjama.
È chi Diu mi pardonga,
d'avè cusi forta brama.
Di sperà in la divizia,
chi tu ti brusgi e mane.


Erbaghju


U PICCIAFOCU

Un infernu ha varcatu
Machja , boschi e furesti
Suminandu a lu so latu
A morti pà quissi cresti

Pienghji oghji a natura
In fumu he u pughjali
S’he brusgiata a virdura
L’omu ha fattu stu mali

Pà sempri ha cundannatu
E fattu di quissu locu
Un desert’abbandunatu
Casticatu da lu focu

Incu a so manu ardita
E l’aiutu di u ventu
Ha cacciatu la vita
E lampatu lu spaventu

He iddu lu criminali
Spietatu e senz’onori
Chi ha tumbu l’animali
He purtatu lu malori

O corsu, qual’è tù sia
Sia un pocu onestu
E Mediteghj’una cria
Nanzi di fa u to gestu

Prima d’essa l’assassinu
E di lampa a caternu
Di la machja u destinu
In un focu eternu

E sparghje i fumi neri
Chi hanu tumbu l’aghjenti
Pensu a quissi pumpieri
Chi pa sempri si so spenti

So cascati pa salvà
Cio chi hai minaciatu
Pa pruva ad’ammaistrà
L’infernu ch’hai lampatu

Tu chi se cusi indegnu
Di sta anant’a sta terra
Che tu brusgi cum’u legnu
Ammez’a la to fuchera


U PASTORI BUNIFAZINCU


_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
MARCU MARIA
GOLU


Nombre de messages: 7208
Date d'inscription: 21/10/2004

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Jeu 8 Mar - 15:00

LAMENTU DI A NATURA À U PICCIAFOCU:

Ùn cunnoscu u to nome,
nè mancu u to razzinu.
Ma solu rubaccia razza,
è un sughjettu meschinu.
Ponu culpisce a Natura,
ind'un gestu assassinu.

D'invernu sè di riposu
dorme ancu a natura.
A to staghjone cumencia,
à u spuntu di verdura.
Chi e to sole sumente,
sò esca è fulminente.

Incu quessa a cumpania,
piglii ancu tu l'altura.
Tandu possemu scontrà,
a to trista andatura.
Si cunnosce u to segnu,
vergugnosu è indegnu.

À sente a to scarpata,
a machja piglia paura.
Fughje ancu l'animali,
capiscenu a peghjura.
Hai sceltu i so lochi,
sò tocchi di a sciagura.

Avà un neru silenziu,
hà rimpiazzatu a furesta.
Ùn si nè sente più vita,
da a valle à la cresta.
Face sunà u murtoriu,
a to persona funesta.

Sarè prestu in infernu,
chi quallà hè bellu locu.
Per un Attila mudernu,
sempre prontu à fà focu.
U male chi t'hai fattu,
u pagarè pocu à pocu.

Senti bè a me canzona,
senti bè a me scumessa.
Di brusgia à legne verde,
ti ne facciu a prumessa.
Hai tombu a nostra Mamma,
per tè ùn ci sarà messa.



Erbaghju


O Barbutu, o Barbutu,
vostru cantu hè rinumatu.
È davantu i più grandi,
erate omu rispettatu.
Ch'ella sia in Niolu,
ò in la fiera di u Pratu.

Avete spartutu u cantu,
cù u fieru Maestrale.
Da a sera à l'albore,
puetà cù Minicale.
Rispondendu colpu à colpu,
à e chjame di l'Acquale.

Si ne leghje quì un pezzu,
di vostru veru talentu.
Vostra musa hè una fiara,
attizzata da u ventu.
Ch'ellu tirga sempre forte,
è u focu ùn sarà spentu.

Vuleria ess' una vela,
di quist'aria imbuffata.
Da pudè in quattru rime,
fàmi una spassighjata.
È pò sparte incu voscu,
una bella impruvisata...


Erbaghju

_________________
Un populu,una lingua,un foru !!

Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Jeu 8 Mar - 15:28

MARCU MARIA a écrit:
Oghje mi vene a voglia
Di scrive 'sse poche rime
Per di quant'ellu mi piace
Di vede lucicà stu sole
Quandu incu u vintulellu
Pare di fà ballà e fronde !!

Pare di fà ballà e fronde
Ind'un'aria cusi turchinu
L'acelli stendenu i so ale
I mo ochji so à l'incantu
Sera quest'u ghjornu ideale
Quand'a natura ripiglia fiatu

Quand'a natura ripiglia fiatu
E ch'elli crescinu li fiori
Quandu inde l'orti paesani
Ingrandanu cipolle e porri
Fave,carotte e insalate
Prestu pronti pe fà li pranzi !!!!


Citation:
Erbaghju a écrit:

O veranu veranincu,
sè aspettatu da tutti.
Ancu puru si a scopa,
ùn nè farà micca frutti.
Ci basterà u so fiore,
per allegrà u mè core.

Tuttu l'inguernu silenziu,
lascia piazza à lu sole.
Si sente in lu carrughju,
chjachjarate è ancu fole.
Ponu pasce l'animali,
tutte l'erbe muntagnole.

Sò finiti i penseri,
hè finitu u tempurale.
Eccu la bella staghjone,
chi corre lu fiuminale.
Hè ora di muntagnera,
per u caprettu pasquale.

Ind'un volu stridulosu,
s'affaca la rundinella.
Vene portà u rinnovu,
di a staghjone nuvella.
Ghjunghjerà a capinera,
chi li piace anc'à ella.

Ranficanu li sparagi,
colti da babbu è figliolu.
A natura piglia forza,
hè spannatu u pampasgiolu.
Tuttu cio chi à vi dicu,
à m'hà contu u russignolu.

Cume veri musicanti,
a natura tutt'unita.
Metti in òpara un cantu,
cù l'orchestra reunita.
Impruvisata pumposa,
è unica di a Vita.
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Jeu 8 Mar - 15:32

jeanfred2a a écrit:


TU SE

Quandu in quissu locu
T’aghju scontru senza pensà
Se acces’in me un focu
Chi un si pudera ammatà

Hai svighjatu l’amori
Chi pà sempri s’era spentu
E fattu di u me cori
U piu beddu munumentu

Quiddu chi teni piattatu
Quissu sintimu eternu
Chi mi fà ripidda fiatu
Quand’in me calà l’inguernu

Se u me celu steddatu
In la notti à l’intornu
Chi d’un colpu m’ha purtatu
A gioia d’ogni ghjornu

Se quissu sognu ascosu
Ch’in me sempri luccicherà
Cum’un raghju luminosu
Chi durera l’eternità


U PASTORI BUNIFAZINCU



Citation:


jeanfred2a a écrit:


Anghjula mea

Purtata da u ventuleddu
Chi suffià in u paradisu
Se falatà cum’un aceddu
Illuminandu lu mio visu

Incu u raghju di a vita
M’hai annacquatu d’amori
In una stonda infinita
Prufumata da mille fiori

Se u me aghjulu in terra
Chi vive in lu me penseru
U tempu di una preghera
E quiss’amori si fà veru

Custudita in u me cori
Cumu un preziosu ghjuveddu
Mi porti u santu calori
Di quissu avvena piu beddu

A l’eternu serai mea
E sempri mi farai campà
Incu in capu quiss’idea
Qu’un ci puddaremu separà


U PASTORI BUNIFAZINCU
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Dim 18 Mar - 18:39

A ME TARRA

A me tarra he a passioni
Di quissi vechji tradizioni
A me tarra he u penseru
Di quiss’avvena piu sinceru

A me tarra he u ramentu
Di u piu beddu sentimentu
A me tarra he a preghera
Quandu u ghjornu si fà sera

A me tarra he a stagioni
Incu tutt’i ghjorni boni
A me tarra he u culori
E u prufumu d’ogni fiori

A me tarra he u ventu
Chi suffia ogni mumentu
A me tarra he a carezza
Chi porta via a tristezza

A me tarra he a funtana
Chi teni a siti luntana
A me tarra he u valori
Chi si po dà à l'amori

A me tarra he l’istanti
Chi rendi tuttu impurtanti
A me tarra he u piaceri
Di passà mumenti veri

A me tarra he a cuscenza
D’ave sempri una sperenza
A me tarra he u calori
Chi sera sempr’in u me cori

U PASTORI BUNIFAZINCU
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Dim 18 Mar - 19:20

erbaghju a écrit:
Ludareddu Ludareddu,
Ludareddu ti ni vai.
A to crudera staghjone,
rima sempre cù i guai.
Zarabichi,granu,sale,
suvaru, fenu è zinzale.

E saline sò asciute,
sò finite e cugliere.
Anc' u boiu si riposa,
sò finite e tribbiere,
È sta sera Ludareddu,
accendimu e fucchere.

U to prucessu faremu,
ma si pò dì senza pene.
U male chì c'hai fattu,
u ti pare, pigli' è tene.
U ritrovu Ludareddu,
serà quist'annu chi vene.

Chi dumane vene aostu,
è tocc'à tè oramai.
Di perisce indè u focu,
è sparisce più c'hè mai.
Ludareddu Ludareddu,
Ludareddu ti ni vai.
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
Ghjuvan'Federiccu
SANT'AMANZA


Nombre de messages: 3284
Age: 20
lucalizazione: MISTERIOSA CITADEDDA !
Date d'inscription: 25/01/2007

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Dim 29 Avr - 12:24

Citation:
U libru di u Pastori

Mi trovu à l’abbrugata
Di à vita d’un pastori
Una vita strappazzata
Dà millaghja di malori
Chi he stata cunsacrata
A quissu santu lavori

U chjassu tiraia drittu
Deserta era à via
Ghjuntu à u puntu scrittu
Sona sgià l’ave maria
E u tempu si stà zittu
Chi nisunu ci cridia

In u so caru caseddu
A preguera li tocc’à fà
Quidda di un pastureddu
Ch’à l’eternu devi andà
Lachendu u so capeddu
Pà chi u voli ricurdà

Marchja disgia à so menti
In quiss’ultimu caminu
Rinvivendu i mumenti
Di quand’era ziteddinu
Quissi ultimi ramenti
Ch’avarà sempri vicinu

A principiatu à viaghjà
In l’ultima muntagnera
Lampedu pà issi quallà
A so ultima preghera
Quidda di sempri ricurdà
L’omu sinceru ch’idd’era

Pà quiddu ch’hà tuttu spartu
In ’ssa vita di sudori
Lampu avà à scuppartu
Una chjam’à u signori
Di mantena sempr’appartu
U libru d’issu pastori


Citation:
U FIORI D’AMORI

U me cori he un pratu
Chi aspetta i sumenti
D’un amori spurgudatu
Cumu l’acquà di surghjenti

Un sintimu di benistà
E di calori umanu
Chi sempri fiurisciarà
A prim’ora di veranu

Un fiori prufumatu
Annacquatu dà i pienti
In u pettu suminatu
Dà grane di sentimenti

Quissa pianta culurita
Ficcata nentru u cori
Chi ti fà passà à vita
In presenza di l’amori

_________________
PERSA A LINGUA , PERSU U POPULU .
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://puesiacorsa.blogspot.com/
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Mer 2 Mai - 21:20

U LIBRU DI U PASTORE

Sentu parlà in paese,
di un libru rinumatu.
Ghjè ch'avà per fà a messa,
si ne serve u curatu.
A dumenica in ghjesia,
a Bibbia hà rimpiazzatu.

L'altru ghjornu mi ramentu
d'avè vistu un cacciadore.
Ch'è statu fucile scossu,
durante parechje ore.
Ch'ellu pusav' à leghje,
u libru di u pastore.

Ogni matin' in caffè,
ùn si trova più ghjurnale.
I studienti aduniti,
leghjanu un madrigale.
È cuntrastanu i versi,
di u cantu pasturale.

Chi a maestra anch'ella,
hà lasciatu u dizziunariu.
Di a scola i zitelli,
per u so anniversariu.
Volenu tutti u librettu,
per cantacci un terzettu.

È d'avè ne unu anch'eiu,
di sicuru mi cunfessu.
Ch'ellu seria difesu,
u leghjeriu listessu.
U cantu tradiziunale,
puesia universale.

ERBAGHJU
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Mer 30 Mai - 22:18

Quandu d'estate a sera,
accarizzeghji a notte.
Ne cunnosci li sicreti,
di tutte le ghjuvanotte.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.

I scrittori, i pueti,
ti portanu gran' rispettu.
À l'incantu di a musa,
sè u più bellu sughjettu.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.

Quandu si ne và lu ghjornu,
sinamente à l'albore.
Ritruvarè à Diana,
u to più bellu amore.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.

Ancu puru a natura,
cum'è veri musicanti.
Aspetta lu to cumandu,
per fà cresce i so pianti.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.

Hai sempre regulatu,
d'estate cum'è d'invernu.
Quellu mondu misteriosu,
sottu à lu to guvernu.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.

In lu mare abbughjatu,
si vede lu to ispechju.
Chì ralegra lu zitellu,
è fà suspirà lu vechju.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.

Quandu tù ti faci vechja,
O carrissima cumpagna.
Sè tù chì porti u lume,
in la vita cusi pagna.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.

Ma prestu tornarè nova,
u to visu sarà spentu.
Privati d'istu splendore
ci si piglia lu spaventu.
Di a notte sè lu sole,
stemu à sente à e to fole.


erbaghju
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Jeu 7 Juin - 19:25

Ghjuvan'Federiccu a écrit:

SEMU

Trà u bughju è l’albori
S'hè alzata una chjama
Cumu lacrima d’amori
Fatta di fedi è brama

Pà purtacci un missaghju
Di ricordi è d’inchjostru
Infiaratu da u raghju
D’un attrachju chì fù nostru

Dicendu chì semu fiori
Di quissa tarra ferita
Riflessi di u signori
In u spechju di a vita

Semu gocci di memoria
In u mari d’eternità
Paghjini di una storia
Ch’ùn averà finalità

Circhemu in u prisenti
I risposti d’un passatu
Grani di tanti ramenti
Ch’averemu suminatu

Aspittemu quissa stonda
Induva tuttu scambierà
Quissa spera vagabonda
Chì purterà serenità


U PASTORI BUNIFAZINCU


erbaghju a écrit:

Chì purterà serenità
amicu si tù permetti.
Fideghji nostr'identità,
cantata in li me scritti:

Sucietà cumu hai fattu,
dimmi ciò chì tù ne pensi.
Per fà chì u to malfattu,
hà scimitu nostri sensi.

Un sughjettu mortulecciu,
hà suminatu un male.
U vechju, u zitellucciu,
l'angoscia hè generale.

Quandu vegu ste zitelle,
à la finestra spalancata.
Cume duie fior' di stelle,
chì stanu à l'abbughjata.

Ch'ellu sia u so mal'estru,
o scumessa ghjuvanina.
Ritruvate prestu prestu,
a schietezza zittelina.

U fattu ùn hè minore,
u male ghjè più prufondu.
Quandu si cerca à more,
per ritruvà l'altru mondu.

In sti corpi disgraziati,
chì càmpanu di turmenti.
Nàscenu fior' inacquati,
di i più tristi lamenti.

Vuleria à l'infinita,
ch'ogni ghjornu fussi festa.
È ùn ghjucà più a vita,
ne à gigliu ne à testa.

Di fà piantà u scumpientu,
Sucietà ti dumandemu.
Per fà stancià nostru pientu,
è sapè quale no SEMU...
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
erbaghju
Bucugnanu & Marignana


Nombre de messages: 2094
Date d'inscription: 10/10/2006

MessageSujet: Re: I NOSTRI SCRITTI !   Lun 11 Juin - 12:25

LINGUA TESTIMONI

Cum’una petra sculpita
À l’internu di a menti
A lingua hè custudita
Da graneddi di ramenti
Chì sbucciani in a vita
Cumu fiori splendurenti

Quissi fiori di memoria
Piantati in ogni cori
Ci ramentani a storia
Incù fedi è onori
Discitendu quissa gloria
In centu milla albori

Quissa lingua testimoni
Purtata da l’antenati
Simbulu di tradizioni
Ch’ùn sò stati sminticati
Hè par no una caghjoni
D’essa sempri rispettati

Chì semu tutti fiddoli
Di quissa lingua suprana
Spessu taccata da doli
Di un’epica luntana
Ma rinvivita da foli
Chì a priservani sana

Quissu lumu di vulintà
Raghju di tanta speranza
Hè l’unica verità
Chì pò avè impurtanza
Ci tocca solu à sperà
Ch’idda cresca abbastanza

Ci duvemu di tramandà
A lingua di cursichedda
Quissa sola eredità
Chì ferma sempri zitedda
È ch’un ghjornu spampillarà
Cumu a più bedda stedda

U PASTORI BUNIFAZINCU
Revenir en haut Aller en bas
Voir le profil de l'utilisateur http://erbaghju.unblog.fr/ En ligne
 

I NOSTRI SCRITTI !

Voir le sujet précédent Voir le sujet suivant Revenir en haut 
Page 1 sur 30Aller à la page : 1, 2, 3 ... 15 ... 30  Suivant

Permission de ce forum:Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
Foru corsu :: UN POPULU,UNA LINGUA...UN FORU !!! :: Lingua, Cultura, Musica :: PUESIA-
Poster un nouveau sujet   Répondre au sujet