| | |
| Auteur | Message |
|---|
MARCU MARIA GOLU

Nombre de messages: 7208 Date d'inscription: 21/10/2004
 | Sujet: I NOSTRI SCRITTI ! Jeu 8 Fév - 11:19 | |
| Puderemu mette qui i piu belli scritti di quelli chi facenu campà stu foru,chi ci so una bella mansa dipoi qualchi ghjornu: Principiemu incu Sonia e Erbaghju | Sonia a écrit: | ste qualche parolle à Ste per dìtti quantu m’importa di sapè u to benistà… sì u sol’ di a me vita o quantu ti tengu caru u scriv’annant’à sta carta
per chi tu sappii chi sò quì si tu m’hai ricunisciuta rispondimi incu rime senza mai fà a bracciuta… beiemu un bichjer’di vinu per lu santu Valentinu
è vogliu per sempre sparte e to risi è e to pene mi rendi cusì radiosa pien’d’amore è di passione ùn mi sara a to porta: induve vai vogliu vene!
durante sti qualchi mesi hai messu in lu me core tant’alegria e gioie ch’avà un vogliu piu corre per stu mondu cusì stranu ch’ùn capiscu manc’un branu...
nostre passione cumune quella di a nostr’isula m’hanu fattu capisce be ch’incu tè la vit’è bella cu stu cantu u ti provu Per fortuna t’aghju trovu !
|
| Erbaghju a écrit: | Per fortuna t'aghju trovu, quess' à possu dì anc'eiu. Induve tu facci u passu, u chjassu sarà u meiu. Mette legne inde u fornu, ci pensu tutti u ghjornu.
U ghjornu ci pensu sempre, a notte ci sunieghju. Altre cose ùn aghju in core, quandu dormu ò quandu veghju. Chi semu cusi liati, per u meiu è per u peghju.
Per u meiu è per u peghju, vecu chi sò aspettatu. Volenu tutti sapène, qualle hè stu fortunatu. Chi t'hà scontru senza vogliu, un bellu ghjornu di lugliu.
Un bellu ghjornu di lugliu, tocca prestu è tocca forte. I sentimi i più forti, per a vita a me sorte. Chi più bella brama ùn aghju, in stu ghjornu di farraghju.
In stu ghjornu di farraghju, s'ellu si beie u vinu. Anc'eiu vogliu fà festa, àd onorà Valentinu. Ma faremu pianarellu, chi ci veghje San Martinu.
Chi ci veghje San Martinu, ma ùn ci dicerà nulla. Li parleremu si mai, à faremu senza brulla. Chi u nostru amore hè finu, cume l'uva vermentinu.
Cume l'uva vermentinu, chi dumane sarà vinu. Tessati cume u linu, eccu u nostru destinu. È per Santu Valentinu, ti mandu un basgiu finu.
|
Eppo una puesia d'Erbaghju per a so innamurata :
| Citation: | O lu mio caru amicu, T’aghju à fà una risposta, Chi di i guai d’esse solu, A socu cio ch’ella costa, Una donna in casa vale, Più chè u lume d’un fanale.
Per truvàmi una moglia, Fussu andatu à nantu à a luna. E pò sinamente à limbu, Si lu ci ne era una. Prontu à fà u giramondu, Ch’ella sia bionda ò bruna.
Ma tutte quelle ch’aghju mossu, Sò ciarbelle cume un ovu. Aghju battutu u mondu sanu, È si tu voli chi à ti provu, Ci aghju frustatu scarpe, Ma spusata ùn aghju trovu.
E pò un ghjornu scuntrò, Una fata incu e so ale. È una Sonia pelegrina C’hà ammansatu u cignale. Avà possu dì anc’eiu, Chi l’aghju u mio fanale.
|
_________________ Un populu,una lingua,un foru !!
|
|  | | MARCU MARIA GOLU

Nombre de messages: 7208 Date d'inscription: 21/10/2004
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Jeu 8 Fév - 12:03 | |
| Parechji scritti di u Pastore Bunifazincu!! ellu si ch'ellu scrive quant'è i libri ! GOLUVulerìa ch’a me menti Falessi versu u Golu Pà ghjunghja in quissu ponti Principiu di u me dolu Ch’edda pigliessi a vìa Di li nosci antenati Chì par a dimucrazia In 'ssu fiumi sò cascati Èramu l’ottu di maghju A battaglia principiava Un sonniu à l’attrachju Chì par sempri s’annigava Pà l’ànima d’issi suldati Mai ùn ci sarà riposu Eddi si ne sò andati Purtati da un marosu À l’orlu di quissa storia A sperenza era viva Ma ùn ferma ch’a memoria È u sangui in a riva Di li Corsi curaghjosi Si hè spintu quissu lumi Cumbattanti valurosi Cascati in lu fiumi LETTERA CLANDESTINACom’hè tristu 'ssu mumentu Principiu di u me dulori Nè aghju sempri lu pientu È lu ricordu in cori U me locu abbandonu Fughu in quissa natura In cerca di un pardonu Di una vita futura Quissu hè lu me destinu In a machja devu stà Parchì sò un Clandestinu È ùn aghju libartà Si principia u percorsu Di a me nova vita E partu incu rimorsu In quissa machja fiurita Vivi in lu me pinseru O la me donna amata Amezzu à l’addisperu Di quissa tarra brusgiata Pensu à lu to sguardu Mi ramentu lu passatu Tù a sola in lu mondu Chì aghju tantu amatu Ma mai si sminticarà U nosciu eternu amori Chì par sempri infiamarà A torchja di u me cori Quì finiscu u me lamentu A me sorti hè troppu amara È mi cresci lu turmentu D’ùn rivèdevi o cara. NATALE(testu in omaggiu a Natale Luciani) Chi quissu semplici versu Tramandessi a to gloria È chì in tuttu l’universu Firmassi a mimoria Di a to voci cusì chjara Chì purtava a sperenza Di quidda santa fiara Chì si chjama Indipendenza Militanti accanitu Di a lotta naziunali Sempri ai impeditu L’invasioni culuniali Purtavi quissu missaghju Di gioia è fraternità È incù u to curaghju Cumbattevi a falsità Eri un veru punteddu D’issa nova cultura Chì tali à un aceddu Vulava versu l’altura Di i to paroddi schietti Si n'hè fattu un tisoru E sempr’in la nostra menti Luccicarani com'è l’oru Versu un novu orizonti Avà ti ni sè andatu Incù u cori in fronti È l’onori di un suldatu Ma sappia chì a to mimoria Mai ùn sparisciarà Chì infiamarà a storia In nomi di a libartà. TEMPI ANDATIOghje ùn hè piu com'è eri I tempi sò bè cambiati Ùn ci sò chè furesteri I lochi si sò disfatti Lachemi u nosciu paesi Par falà in quissi cità O Corsu ùn ai difesi Contru à a quissa virità Pensa à li tempi andati Ramintendu quiddi foli Mimorii di l’antenati Quì campàvani di soli Ùn c’èrani gran casali Ma muntagni è virdura Campendu cù l’animali In quissa vera natura A ghjuventù s’adunìa Sunendu intornu à l’aghja A paghjella risunava Da li monti a la piaghja Ma si perdi u ricordu Di quissa la civiltà Chì oghji lu nostru mondu Hè à mezu à li cità O Corsu pesa lu pugnu Pà pudè ricunquistà A tarra di tutt’ognunu A nostra cara Corsica. ALTA VOCIQuì principia a lotta D’un pòpulu marturiatu Chì hà sceltu a rivolta Pa un avvena bramatu O corsu pesa u capu Pà pudè vincia a guerra È fà scappà a timpesta Luntanu di quissa tarra È mughja à alta voci 'Ssu canta di libartà Contru à a Francia feroci Chì ti voli incatenà Pensi à li to antenati Incù a verità in fronti Par a libartà cascati In l’abissu di 'ssu ponti O Corsu pesa u pugnu È cumbatti incù putenza Ch’avemi quissu sonniu Di nomi Indipendenza È mughja à alta voci 'Ssu canta di libartà Contru à a Francia feroci Chì ti voli incatenà Appronta quissu avvena È scrivi a to storia Ch’edda sciappi i cateni È priservi a mimoria O Corsu pesa u piombu Contru à a Francia scellerata È fà sunà u culombu Di a Corsica rinata È mughja à alta voci 'Ssu canta di libartà Contru à a Francia feroci Chì ti voli incatenà GRANDI AMORIVulerìa chì lu mondu Sappia chì in lu me cori Ùn smarirà lu ricordu Di quiddu sinceru amori Chì l’acqua di a surghjenti Riflessu di la to vita Accendessi la me menti Senza tè cusì smarita Sottu à un gran chjarasgiu Mi ai pigliatu lu cori È dopu à quiddu basgiu Cuminciò lu nostru amori I to ochji cusì chjari Di un turchinu profondu Assumigliàvani à li mari Chì travèrsani lu mondu Nascosi in la natura Scrivaremi a storia À mezu à la virdura Induva ferma a mimoria È ancu à drentu à l’Infernu Duva ùn ci hè chè malori Par me, sarei à l’eternu U me più grandi amori U LAMENTU DI RENOSUCum’ è triste la me sorte In su mumentu affanosu Ch’aghju a pienghje a morte Di u me caru Renosu Ellu un era mai stancu E par me era u piu bellu Incu u so pellu biancu Paria tutt’ un principellu U mio cane anu tombu Senza causa ne ragione L’hanu stinzatu d’un frombu Annantu a un stradone O chi fine discraziata Pa un animale fidatu Sera trist’a me marchjata Senz’avellu a lu mio latu Dumane incu rancore Eo u suttereraghju Pa purtalu incu onore In quiss’ultimu viaghju Qui si compie u me lamentu A me pena e troppu forte E mi cresce lu turmentu Pensendu à la so morte TRE CENTUIn mente oghje mi vene Quissu mumentu di storia Qui fu persu in l’avvene Senza cunnoscie a gloria Anantu a quella terra Ci he morta tant’aghjente Facendu quissa guerra Chi restera in a mente Un eranu che tre centu A fa parte d’issa storia Ma per sempre fermeranu Sculpiti in la memoria Un eranu che tre centu Cumbatenti di valore Spazzati da quissu ventu Senza ave nissun’timore Eranu veri suldati Qui cunnisciani u dulore Ma si ne so andati Incu a liberta in core Un eranu che tre centu A fa parte d’issa storia Ma per sempre fermeranu Sculpiti in la memoria Era un populu suldatu Cumbatendu u nemicu Chi di sangu assitatu Vulia distruge su locu Eranu fiori ribelli Spuntati su quiss’elpale Cu un ventu in li capelli Anu cumbatutu su male Un eranu che tre centu A fa parte d’issa storia Ma per sempre fermeranu Sculpiti in la memoria Per tre ghjorni e tre notte Elli hanu resistutu Ridendu di quissa morte Chi l’averia mai credutu Un restava qui un omu Pa cuntaci quissu fatu Ma ava un c’he piu nimu Chi anc’ellu si ne andatu Un eranu che tre centu A fa parte d’issa storia Ma per sempre fermeranu Sculpiti in la memoria BUNIFAZIUMisteriosa citadella Bianca cume calcina Se l’ultima sentinella Di pettu a la marina Di pettu a la marina E lu mare prufondu Quandu l’acqua s’avicina A l’entre di u to mondu A l’entre di u to mondu Da u tempu custuditu Chi tutu in lu circondu Pari pa sempri sculpitu Pari pa sempri sculpitu Da su ventu chi ti tocca E chi mai un he sparitu Da l’entre di a to bocca Da l’entre di a to bocca Purtonu di l’immensità Sculpitu in quissa rocca Thetru di l’antiquità Theatru di l’antiquità Pa tutti l’esploratori Chi vuliani conquistà U to elpale di valori U to elpale di valori Diventatu casteddu Chi tutti li signori T’hanu missu l’aneddu T’hanu missu l’aneddu Pa fa di te a regina D’issu mondu cusi beddu Chi strabiomba a marina Chi strabiomba a marina Sin’a Punta Pertusatu Fighjulend’ogni matina L’orizont’a lu so latu L’orizont’a lu so latu Incu su riflessu ghjaddu Chi mai un se scurdatu Di lavezzi e di Cavaddu Di Lavezzi e di Cavaddu Perule d’issa cullana Chi formanu un scoddu Di pettu a la sulana Di pettu a la sulana Chi pichja tuttu u ghjornu Quandu u celu si spana Incu i nuli intornu Incu i nuli intornu Di fronti a l’eternità Chi ti vidi un ghjornu Un ti puddera sminticà U PICCIAFOCUUn infernu ha varcatu Machja , boschi e furesti Suminandu a lu so latu A morti pà quissi cresti Pienghji oghji a natura In fumu he u pughjali S’he brusgiata a virdura L’omu ha fattu stu mali Pà sempri ha cundannatu E fatu di quissu locu Un desert’abbandunatu Casticatu da lu focu Incu a so manu ardita E l’aiutu di u ventu Ha cacciatu la vita E lampatu lu spaventu He iddu lu criminali Spietatu e senz’onori Chi ha tumbu l’animali He purtatu lu malori O corsu, qual’è tù sia Sia un pocu onestu E Mediteghj’una cria Nanzi di fa u to gestu Prima d’essa l’assassinu E di lampa a caternu Di la machja u destinu In un focu eternu E sparghje i fumi neri Chi hanu tumbu l’aghjenti Pensu a quissi pumpieri Chi pa sempri si so spenti So cascati pa salvà Cio chi hai minaciatu Pa pruva ad’ammaistrà L’infernu ch’hai lampatu Tu chi se cusi indegnu Di sta anant’a sta terra Che tu brusgi cum’u legnu Ammez’a la to fuchera TU SEQuandu in quissu locu T’aghju scontru senza pensà Se acces’in me un focu Ch’un si pudera ammatà Hai svighjatu l’amori Chi pà sempri s’era spentu E fattu di u me cori U piu beddu munumentu Quiddu chi teni piattatu Quissu sintimu eternu Chi mi fà ripidda fiatu Quand’in me calà l’inguernu Se u me celu steddatu In la notti à l’intornu Chi d’un colpu m’ha purtatu A gioia d’ogni ghjornu Se quissu sognu ascosu Ch’in me sempri luccicherà Cum’un raghju luminosu Chi durera l’eternità Anghjula meaPurtata da u ventuleddu Chi suffià in u paradisu Se falatà cum’un aceddu Illuminandu lu me visu Incu u raghju di a vita M’hai annacquatu d’amori In una stonda infinita Prufumata da middi fiori Se u me aghjulu in terra E vivi in lu me penseru U tempu di una preghera E quiss’amori si fà veru Custudita in u me cori Cumu un preziosu ghjuveddu Mi porti u santu calori Di quissu avvena piu beddu A l’eternu serai mea E sempri mi farai campà Incu in capu quiss’idea Qu’un ci puddaremu separà _________________ Un populu,una lingua,un foru !!
|
|  | | MARCU MARIA GOLU

Nombre de messages: 7208 Date d'inscription: 21/10/2004
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Dim 11 Fév - 21:14 | |
| Torna l'Erbaghju ! | Citation: | È davanti i lettori, un ritrattu vi prisentu. Senz'avè a pretenzione, di Maestrale u talentu. Eccu e quattru staghjone, di u pastore Chjucone.
Di u pastore Chjucone, vi conteraghju à la lestu. Qualle esse hè a vita, di u nostr'omu onestu. Ch'ellu stia per ste machje, in muntagna o in l'arestu.
In muntagna o in l'arestu, si dipende la staghjone. Chi ci vole àd impiaghjà, di prima u nivaghjone. È pò muntagnà d'aprile, in lu stazzu de l'Aghjone.
In lu stazzu di l'Aghjone, tutt'u so estru muntagna. À mezu à li pampasgioli, u caprettu ùn si lagna. Per cumpagnu hai solu, u to cane Pidiolu.
U to cane Pidiolu, quellu chi suna lu cornu. S'ellu vene à l'occasione, una volpe in lu cuntornu. Nichjarà sott' à la luna, a so vita di fortuna.
A to vita hè fortuna, ch'ellu hè pienu u casgile. S'ella hè secca l'arbicella, tornarà verde d'aprile. À sà ancu a tintinnaghja, chi vi tocca à l'impiaghja.
Chi vi tocca à l'impiaghja, chi cumencia a friscura. Avà di l'altu silenziu, s'abbandona la verdura. In stu locu di muntagna, era vita di cuccagna.
Era vita di cuccagna, ma batte coda Pidiolu. Chi li piacenu e cime, ma dinò u paesolu. E per l'ottu di sittembre, a Santa di u Niolu.
In la Santa di Niolu, i pastori cù dinari. Ghjunti da Corsica sana, impruvisanu filari. Serenate à e zitelle, cù l'amichi e paghjelle.
Cù l'amichi e paghjelle, ma dinò e rivuccate. M'arricordu una sera, e più belle impruvisate. A Zinzala è Pasturellu, rispondianu à l'appellu.
Rispondianu à l'appellu, è pò compia la festa. Ognunu in casa soia, rientrava à la lesta. Chi per u nostru Cuchjone, sò finite e canzone.
Sò finite e canzone, ch'aspettanu e faccende. Ind'un paese, inde l'altru, u casgiu ci vole à vende. E per Natale u caprettu, u faranu à l'istrettu.
U faranu à l'istrettu, tutt'in gir'a lu fucone. Si facenu li stuviglii, per a novella staghjone. Di salga hè la casgiaghja, d'alivu lu cuchjarone.
E s'aspetta fin di marzu, mumentu tant'aspettatu. In lu stazzu di l'Aghjone, tuttu di murzu facciatu. U pastore capraghju, ritruvarà l'alturaghju. |
_________________ Un populu,una lingua,un foru !!
|
|  | | MARCU MARIA GOLU

Nombre de messages: 7208 Date d'inscription: 21/10/2004
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Mar 27 Fév - 14:48 | |
| LAMENTU D’UN PAESANU
Fieru d’esse paesanu Cumu li me antenati Voddu ripidda in manu I me lochi tant’amati Chi socu statu luntanu E l’anni si so sgranati
In u mio paesu tornu Sott’a u celu turchinu Pa rivede lu fornu Accantu a u mulinu E lu spunta di u ghjornu A l’entre di u caminu
Pa ritruva quissu locu Qu’aghju cusi tant’amatu Induv’attornu a u focu Sempri aghju sunniatu E faci un beddu pocu Ch’un ci socu piu vultatu
Ma tuttu stà senza vita Tuttu he abandunatu Quissa storia he finita U paesu he sminticatu E mi pari be sparita A gioia di lu passatu
In si sumena piu granu Un si coglie piu castagne Abandunate si ne stanu E nostre vechje muntagne E in fumu si ne vanu Tutte le noscie campagne
Un ci so piu muvimenti U tribbiu dorme in l’aghja E ancu menu strumenti Sciappata e a rustaghja Tutt’i lumi si so spenti Da li monti a la piaghja
Un c’he manc’un artisgianu Pa fassi qualchi lavori Chi tutt’era fattu manu E fattu incu u cori Ma su tempu he luntanu E se persu issu valori
Di lu vechju mulateru U cantu si he zittatu Un ha mancu un sumeru Pa marchja a lu so latu Sparitu he lu mistieru Di quiss’omu rimarcatu
Un ci so piu pastureddi A campa in la natura Distrutti so i caseddi Sicata he a verdura Un ne nasce piu eredi Pa veghjà su quiss’altura
U me passatu mi manca Chi tuttu si ne scambiatu Un c’he mancu una branca Chi sumigli’a lu passatu E tuttu quissu mi stanca E mi rende affanatu
Faciu una cunfessione U piu chi m’ha fattu pena E d’un vede lu fucone Ne paghjola ne catena E d’un sente a passione Anantu a quissa rena
Ma chi sera accadutu Mentri chi eru assente Chi mi pari be sperdutu U me ricordu piacente Chi ava tuttu he mutu E la vita un si sente
So tutti versu a cità Chi sumena l’ignuranza E fa cresce a falsità In ogni circustanza Ma di rivedeli vultà Eu n’agnju a speranza
Chi solu in i paesi Si po viva d’emuzioni Su quissi monti appesi A le sponde di passioni Chi seranu sempr’accesi Da le vechje tradizioni
Vo chi seti quallà In le voscie cità spente Incu nimu a chi parlà Nimu pa stavi a sente Pensate a ricuddà Amezz’a la voscia ghjente
Chi so l’ultima memoria D’issi fatti sminticati Di quissa vechja storia D’issi mumenti passati Chi a cunisciut’a gloria E li tempi sfurtunati
Tramandate lu penseru A gioia e li pienti Di quissu locu veru E di l’antichi mumenti D'issu populu sinceru E di quiss'omi sapienti
E vi lasciu quissu testu Cum’ultimu testamentu Ch’ellu viaghja lestu E leggeru cum’u ventu Pa fà rinvivisc'u gestu Di quiss’ultimu ramentu
U PASTORI BUNIFAZINCU | Citation: | Erbaghju a écrit:
O amicu Pasturellu, cusi bellu 'ssu lamentu. Di tutte e to primure, cremi puru chi ti sentu. Morenu i paesoli, è mi nè scappa u pientu.
È mi nè scappa u pientu, chi tuttu si nè sparisce. Lingua è cultura morte, oghje basta à cumparisce. A terra di i signori, hà persu i so valori.
Hà persu i so valori, face un pezzu ch'ella dura. Per quelli chi sunniavanu, à un pocu di megliura. Oghje semu à caterna, ùn si vede chè peghjura.
Ùn si vede chi peghjura, è tuttu si lascia corre. Mi dispiace Cursichella, t'emu cundannatu à more. Era un altru destinu, prumessu da u Signore.
Prumessu da u Signore, manghjendu u pane tondu. A tavula d'apostuli, da a cima sinn'à u fondu. Stava à sente u figliolu, di quellu ch'à fattu u mondu.
Quand'ell'hà fattu u mondu, Diu avia a certezza. Di fàcci cume rigalu, una terra di bellezza. Chi ci ghjaluseranu tutti, una cusi granda richezza.
Una cusi bella richezza, incu l'oliu balaninu. U vinu patrimonincu, è u casgiu pecurinu. Fatta di marina è monte, capitale: u pumonte!!
U pumonte capitale, hè solu una macagna. Ch'ell'hè bella Kyrnea, di a piaghja à la muntagna. Ma l'avemu tralasciata, per una vita casticata.
Volti prestu in casa toia, apri puru i to purtelli. Accendi torna u focu, canteranu i zitelli. Puru da u montestremu, veraremu 'ssu lume speme. |
_________________ Un populu,una lingua,un foru !!
|
|  | | MARCU MARIA GOLU

Nombre de messages: 7208 Date d'inscription: 21/10/2004
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Jeu 8 Mar - 14:57 | |
| State à sente 'ssu lamentu, causa di a me tristezza. Cusi forte era stu locu, nanzu chi a cativezza. D'una mane scelerata, nè scompiessi la belezza.
Hai zingatu lu focu, in lu bordu di a riccia, U to cumpagnu lu ventu, l'hà mossu in la scupiccia. Avà tocc'a l'arburoni, di tastà a foculiccia.
Sò brusgiati i lariccii, i frassi, u ghjaliconu. Cursichella i to ghjuvelli, avà sentanu carbonu. Prestu venerà l'invernu, hai persu u to pilone.
Per l'uccasione di sicuru, hè rivultata a me chjama. È chi Diu mi pardonga, d'avè cusi forta brama. Di sperà in la divizia, chi tu ti brusgi e mane.ErbaghjuU PICCIAFOCU
Un infernu ha varcatu Machja , boschi e furesti Suminandu a lu so latu A morti pà quissi cresti
Pienghji oghji a natura In fumu he u pughjali S’he brusgiata a virdura L’omu ha fattu stu mali
Pà sempri ha cundannatu E fattu di quissu locu Un desert’abbandunatu Casticatu da lu focu
Incu a so manu ardita E l’aiutu di u ventu Ha cacciatu la vita E lampatu lu spaventu
He iddu lu criminali Spietatu e senz’onori Chi ha tumbu l’animali He purtatu lu malori
O corsu, qual’è tù sia Sia un pocu onestu E Mediteghj’una cria Nanzi di fa u to gestu
Prima d’essa l’assassinu E di lampa a caternu Di la machja u destinu In un focu eternu
E sparghje i fumi neri Chi hanu tumbu l’aghjenti Pensu a quissi pumpieri Chi pa sempri si so spenti
So cascati pa salvà Cio chi hai minaciatu Pa pruva ad’ammaistrà L’infernu ch’hai lampatu
Tu chi se cusi indegnu Di sta anant’a sta terra Che tu brusgi cum’u legnu Ammez’a la to fuchera
U PASTORI BUNIFAZINCU
_________________ Un populu,una lingua,un foru !!
|
|  | | MARCU MARIA GOLU

Nombre de messages: 7208 Date d'inscription: 21/10/2004
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Jeu 8 Mar - 15:00 | |
| LAMENTU DI A NATURA À U PICCIAFOCU:
Ùn cunnoscu u to nome, nè mancu u to razzinu. Ma solu rubaccia razza, è un sughjettu meschinu. Ponu culpisce a Natura, ind'un gestu assassinu.
D'invernu sè di riposu dorme ancu a natura. A to staghjone cumencia, à u spuntu di verdura. Chi e to sole sumente, sò esca è fulminente.
Incu quessa a cumpania, piglii ancu tu l'altura. Tandu possemu scontrà, a to trista andatura. Si cunnosce u to segnu, vergugnosu è indegnu.
À sente a to scarpata, a machja piglia paura. Fughje ancu l'animali, capiscenu a peghjura. Hai sceltu i so lochi, sò tocchi di a sciagura.
Avà un neru silenziu, hà rimpiazzatu a furesta. Ùn si nè sente più vita, da a valle à la cresta. Face sunà u murtoriu, a to persona funesta.
Sarè prestu in infernu, chi quallà hè bellu locu. Per un Attila mudernu, sempre prontu à fà focu. U male chi t'hai fattu, u pagarè pocu à pocu.
Senti bè a me canzona, senti bè a me scumessa. Di brusgia à legne verde, ti ne facciu a prumessa. Hai tombu a nostra Mamma, per tè ùn ci sarà messa.ErbaghjuO Barbutu, o Barbutu, vostru cantu hè rinumatu. È davantu i più grandi, erate omu rispettatu. Ch'ella sia in Niolu, ò in la fiera di u Pratu. Avete spartutu u cantu, cù u fieru Maestrale. Da a sera à l'albore, puetà cù Minicale. Rispondendu colpu à colpu, à e chjame di l'Acquale. Si ne leghje quì un pezzu, di vostru veru talentu. Vostra musa hè una fiara, attizzata da u ventu. Ch'ellu tirga sempre forte, è u focu ùn sarà spentu. Vuleria ess' una vela, di quist'aria imbuffata. Da pudè in quattru rime, fàmi una spassighjata. È pò sparte incu voscu, una bella impruvisata... Erbaghju _________________ Un populu,una lingua,un foru !!
|
|  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Jeu 8 Mar - 15:28 | |
| | MARCU MARIA a écrit: | Oghje mi vene a voglia Di scrive 'sse poche rime Per di quant'ellu mi piace Di vede lucicà stu sole Quandu incu u vintulellu Pare di fà ballà e fronde !! Pare di fà ballà e fronde Ind'un'aria cusi turchinu L'acelli stendenu i so ale I mo ochji so à l'incantu Sera quest'u ghjornu ideale Quand'a natura ripiglia fiatu Quand'a natura ripiglia fiatu E ch'elli crescinu li fiori Quandu inde l'orti paesani Ingrandanu cipolle e porri Fave,carotte e insalate Prestu pronti pe fà li pranzi !!!! |
| Citation: | Erbaghju a écrit:
O veranu veranincu, sè aspettatu da tutti. Ancu puru si a scopa, ùn nè farà micca frutti. Ci basterà u so fiore, per allegrà u mè core.
Tuttu l'inguernu silenziu, lascia piazza à lu sole. Si sente in lu carrughju, chjachjarate è ancu fole. Ponu pasce l'animali, tutte l'erbe muntagnole.
Sò finiti i penseri, hè finitu u tempurale. Eccu la bella staghjone, chi corre lu fiuminale. Hè ora di muntagnera, per u caprettu pasquale.
Ind'un volu stridulosu, s'affaca la rundinella. Vene portà u rinnovu, di a staghjone nuvella. Ghjunghjerà a capinera, chi li piace anc'à ella.
Ranficanu li sparagi, colti da babbu è figliolu. A natura piglia forza, hè spannatu u pampasgiolu. Tuttu cio chi à vi dicu, à m'hà contu u russignolu.
Cume veri musicanti, a natura tutt'unita. Metti in òpara un cantu, cù l'orchestra reunita. Impruvisata pumposa, è unica di a Vita. |
|
|  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | |  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Dim 18 Mar - 18:39 | |
| A ME TARRA A me tarra he a passioni Di quissi vechji tradizioni A me tarra he u penseru Di quiss’avvena piu sinceru A me tarra he u ramentu Di u piu beddu sentimentu A me tarra he a preghera Quandu u ghjornu si fà sera A me tarra he a stagioni Incu tutt’i ghjorni boni A me tarra he u culori E u prufumu d’ogni fiori A me tarra he u ventu Chi suffia ogni mumentu A me tarra he a carezza Chi porta via a tristezza A me tarra he a funtana Chi teni a siti luntana A me tarra he u valori Chi si po dà à l'amori A me tarra he l’istanti Chi rendi tuttu impurtanti A me tarra he u piaceri Di passà mumenti veri A me tarra he a cuscenza D’ave sempri una sperenza A me tarra he u calori Chi sera sempr’in u me cori U PASTORI BUNIFAZINCU |
|  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Dim 18 Mar - 19:20 | |
| | erbaghju a écrit: | Ludareddu Ludareddu, Ludareddu ti ni vai. A to crudera staghjone, rima sempre cù i guai. Zarabichi,granu,sale, suvaru, fenu è zinzale.
E saline sò asciute, sò finite e cugliere. Anc' u boiu si riposa, sò finite e tribbiere, È sta sera Ludareddu, accendimu e fucchere.
U to prucessu faremu, ma si pò dì senza pene. U male chì c'hai fattu, u ti pare, pigli' è tene. U ritrovu Ludareddu, serà quist'annu chi vene.
Chi dumane vene aostu, è tocc'à tè oramai. Di perisce indè u focu, è sparisce più c'hè mai. Ludareddu Ludareddu, Ludareddu ti ni vai. |
|
|  | | Ghjuvan'Federiccu SANT'AMANZA

Nombre de messages: 3284 Age: 20 lucalizazione: MISTERIOSA CITADEDDA ! Date d'inscription: 25/01/2007
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Dim 29 Avr - 12:24 | |
| | Citation: | U libru di u Pastori
Mi trovu à l’abbrugata Di à vita d’un pastori Una vita strappazzata Dà millaghja di malori Chi he stata cunsacrata A quissu santu lavori
U chjassu tiraia drittu Deserta era à via Ghjuntu à u puntu scrittu Sona sgià l’ave maria E u tempu si stà zittu Chi nisunu ci cridia
In u so caru caseddu A preguera li tocc’à fà Quidda di un pastureddu Ch’à l’eternu devi andà Lachendu u so capeddu Pà chi u voli ricurdà
Marchja disgia à so menti In quiss’ultimu caminu Rinvivendu i mumenti Di quand’era ziteddinu Quissi ultimi ramenti Ch’avarà sempri vicinu
A principiatu à viaghjà In l’ultima muntagnera Lampedu pà issi quallà A so ultima preghera Quidda di sempri ricurdà L’omu sinceru ch’idd’era
Pà quiddu ch’hà tuttu spartu In ’ssa vita di sudori Lampu avà à scuppartu Una chjam’à u signori Di mantena sempr’appartu U libru d’issu pastori
|
| Citation: | U FIORI D’AMORI
U me cori he un pratu Chi aspetta i sumenti D’un amori spurgudatu Cumu l’acquà di surghjenti
Un sintimu di benistà E di calori umanu Chi sempri fiurisciarà A prim’ora di veranu
Un fiori prufumatu Annacquatu dà i pienti In u pettu suminatu Dà grane di sentimenti
Quissa pianta culurita Ficcata nentru u cori Chi ti fà passà à vita In presenza di l’amori
|
_________________ PERSA A LINGUA , PERSU U POPULU .
|
|  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Mer 2 Mai - 21:20 | |
| U LIBRU DI U PASTORE Sentu parlà in paese, di un libru rinumatu. Ghjè ch'avà per fà a messa, si ne serve u curatu. A dumenica in ghjesia, a Bibbia hà rimpiazzatu. L'altru ghjornu mi ramentu d'avè vistu un cacciadore. Ch'è statu fucile scossu, durante parechje ore. Ch'ellu pusav' à leghje, u libru di u pastore. Ogni matin' in caffè, ùn si trova più ghjurnale. I studienti aduniti, leghjanu un madrigale. È cuntrastanu i versi, di u cantu pasturale. Chi a maestra anch'ella, hà lasciatu u dizziunariu. Di a scola i zitelli, per u so anniversariu. Volenu tutti u librettu, per cantacci un terzettu. È d'avè ne unu anch'eiu, di sicuru mi cunfessu. Ch'ellu seria difesu, u leghjeriu listessu. U cantu tradiziunale, puesia universale. ERBAGHJU |
|  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Mer 30 Mai - 22:18 | |
| Quandu d'estate a sera, accarizzeghji a notte. Ne cunnosci li sicreti, di tutte le ghjuvanotte. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
I scrittori, i pueti, ti portanu gran' rispettu. À l'incantu di a musa, sè u più bellu sughjettu. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
Quandu si ne và lu ghjornu, sinamente à l'albore. Ritruvarè à Diana, u to più bellu amore. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
Ancu puru a natura, cum'è veri musicanti. Aspetta lu to cumandu, per fà cresce i so pianti. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
Hai sempre regulatu, d'estate cum'è d'invernu. Quellu mondu misteriosu, sottu à lu to guvernu. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
In lu mare abbughjatu, si vede lu to ispechju. Chì ralegra lu zitellu, è fà suspirà lu vechju. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
Quandu tù ti faci vechja, O carrissima cumpagna. Sè tù chì porti u lume, in la vita cusi pagna. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
Ma prestu tornarè nova, u to visu sarà spentu. Privati d'istu splendore ci si piglia lu spaventu. Di a notte sè lu sole, stemu à sente à e to fole.
erbaghju |
|  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Jeu 7 Juin - 19:25 | |
| | Ghjuvan'Federiccu a écrit: | SEMU
Trà u bughju è l’albori S'hè alzata una chjama Cumu lacrima d’amori Fatta di fedi è brama
Pà purtacci un missaghju Di ricordi è d’inchjostru Infiaratu da u raghju D’un attrachju chì fù nostru
Dicendu chì semu fiori Di quissa tarra ferita Riflessi di u signori In u spechju di a vita
Semu gocci di memoria In u mari d’eternità Paghjini di una storia Ch’ùn averà finalità
Circhemu in u prisenti I risposti d’un passatu Grani di tanti ramenti Ch’averemu suminatu
Aspittemu quissa stonda Induva tuttu scambierà Quissa spera vagabonda Chì purterà serenità
U PASTORI BUNIFAZINCU |
| erbaghju a écrit: | Chì purterà serenità amicu si tù permetti. Fideghji nostr'identità, cantata in li me scritti:
Sucietà cumu hai fattu, dimmi ciò chì tù ne pensi. Per fà chì u to malfattu, hà scimitu nostri sensi.
Un sughjettu mortulecciu, hà suminatu un male. U vechju, u zitellucciu, l'angoscia hè generale.
Quandu vegu ste zitelle, à la finestra spalancata. Cume duie fior' di stelle, chì stanu à l'abbughjata.
Ch'ellu sia u so mal'estru, o scumessa ghjuvanina. Ritruvate prestu prestu, a schietezza zittelina.
U fattu ùn hè minore, u male ghjè più prufondu. Quandu si cerca à more, per ritruvà l'altru mondu.
In sti corpi disgraziati, chì càmpanu di turmenti. Nàscenu fior' inacquati, di i più tristi lamenti.
Vuleria à l'infinita, ch'ogni ghjornu fussi festa. È ùn ghjucà più a vita, ne à gigliu ne à testa.
Di fà piantà u scumpientu, Sucietà ti dumandemu. Per fà stancià nostru pientu, è sapè quale no SEMU... |
|
|  | | erbaghju Bucugnanu & Marignana

Nombre de messages: 2094 Date d'inscription: 10/10/2006
 | Sujet: Re: I NOSTRI SCRITTI ! Lun 11 Juin - 12:25 | |
| LINGUA TESTIMONI Cum’una petra sculpita À l’internu di a menti A lingua hè custudita Da graneddi di ramenti Chì sbucciani in a vita Cumu fiori splendurenti Quissi fiori di memoria Piantati in ogni cori Ci ramentani a storia Incù fedi è onori Discitendu quissa gloria In centu milla albori Quissa lingua testimoni Purtata da l’antenati Simbulu di tradizioni Ch’ùn sò stati sminticati Hè par no una caghjoni D’essa sempri rispettati Chì semu tutti fiddoli Di quissa lingua suprana Spessu taccata da doli Di un’epica luntana Ma rinvivita da foli Chì a priservani sana Quissu lumu di vulintà Raghju di tanta speranza Hè l’unica verità Chì pò avè impurtanza Ci tocca solu à sperà Ch’idda cresca abbastanza Ci duvemu di tramandà A lingua di cursichedda Quissa sola eredità Chì ferma sempri zitedda È ch’un ghjornu spampillarà Cumu a più bedda stedda U PASTORI BUNIFAZINCU |
|  | | |
| Page 1 sur 30 | Aller à la page : 1, 2, 3 ... 15 ... 30  |
| | Permission de ce forum: | Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
| |
| |
| |